Neuitarea izvoarelor Culturii naționale

Elena Dabija, directorul Centrului Academic Internațional EMINESCU

La data de 22 octombrie 2021, în sala Mare a Centrului Academic Internațional EMINESCU din Chișinău a avut loc un eveniment deosebit, desfășurat cu prilejul oferirii unui Dar de carte din partea deputatului de Iași din Parlamentul României, domnul Vasile Cîtea.

Cartea a fost și ea una deosebită, fiind vorba de Enciclopedia Scriitorilor Români Contemporani de Pretutindeni, autorii căreia, Acad. Mihai Cimpoi și Poetul Traian Vasilcău, au moderat, alături de Elena Dabija, spectacolul menționat.

Un spectacol și un Dar în 50 de exemplare, oferite scriitorilor din Republica Moldova și urmașilor acestora.

Această carte vine să valorifice marile talente, personalitățile întregului spațiu cultural românesc din 52 de țări. Nu orice carte poate include 1.146 de scriitori importanți ai limbii române.

Poetul Traian Vasilcău a remarcat faptul că o strofă din Radu Gyr l-a ajutat în 10 ani să nu renunțe la acest Vis, deja împlinit. „Înfrînt nu ești atunci cînd sîngeri/Nici ochii când în lacrimi ți-s./Adevăratele înfrângeri/Sunt renunțările la vis!”, acestea sunt versurile care, alături de sprijinul domnului Mihai Cimpoi, au fost cei care l-au ajutat pe Traianus să continuie.

Acum și scepticii de pînă la apariția Enciclopediei doresc să fie incluși în Volumul II, care va apare în 2022, după care, ca o Sfîntă Treime Literară, va veni, cu ajutorul Domnului, și Antologia Poeziei Românești din mileniul III, în care să fie incluși autorii-poeți din cele două volume anterioare.

Nu e meritul nostru, este meritul celor 1.146, că avem atîtea valori, în mare parte necunoscute și uitate. Avem scriitori care au plecat de 10 ani și numele lor, acoperite cu uitare, deja nu ne mai spun nimic, a mai spus Traian Vasilcău, anunțînd lista cu numele celor plecați la strămoși, iar domnul Mihai Cimpoi a propus ca toată suflarea să țină un moment de reculegere în memoria lor.

Sunt două obiective, cele mai importante, ale acestei Enciclopedii, susținute de mine. Primul este ca în condițiile în care colegii de peste Prut nu ne prea cunosc, se impunea în mod pregnant o asemenea lucrare, ideea nobilă fiind a poetului nostru Traian Vasilcău. Astfel, după ce s-a umplut un gol de informare reciprocă, colegială, confraternă, a apărut al doilea obiectiv: ca această carte să ajungă chiar la autori. Și aici Traian Vasilcău a făcut un efort ciclopic, să nu-i zic Titanian, ca să nu ne ieie peste picior colegii. Au dat peste noi pandemia și prețurile exorbitante de distribuire prin Poșta Moldovei, iar noi realizăm aceste obiective, în ciuda impedimentelor de tot felul, care apar, a spus Mihai Cimpoi, adăugînd că acest eveniment comportă o semnificație excepțională culturală, pentru că în primul rînd, evidențiază această apariție editorială, care este un eveniment editorial și, în al doilea rînd, cinstim memoria colegilor noștri plecați la cele veșnice. Salutăm acest act editorial deosebit, mulțumind doamnei directoare Elena Dabija, care e o gazdă primitoare, mai cu seamă cînd e vorba de evenimente importante.

Ecaterina Cibotaru, soția poetului și romancierului Arhip Cibotaru s-a arătat foarte bucuroasă de această neuitare, anunțînd asistența că de 15 ani, de cînd a plecat scriitorul, nu a mai căutat-o nimeni din partea scriitorilor sau altor instituții de cultură.

În continuare Traian Vasilcău a declamat poezia celebră „Au înnebunit salcâmii” de Arhip Cibotaru.

Uitați-vă unde se pierde un talent de actor!—a exclamat Mihai Cimpoi, după care a fost invitat la microfon Andrei Marinat, fiul regretatului scriitor Alexei Marinat.

Am să iau această Enciclopedie și am să plec la cimitir, să o arăt părinților mei de acolo,- a spus fiul celui care a fost un Soljenițîn al Basarabiei.

Alexei Marinat a fost autorul unui jurnal scris în Siberia, nu așa cum scriu unii acum jurnale, – a adăugat Mihai Cimpoi.

Eugen-Marius Smolnițchi, nepotul scriitorului Dumitru Matcovschi, a declamat, ca un actor profesionist, poezia “Moștenitorii” de autorul menționat.

Poetul Vasile Nedelescu a fost reprezentat de nepotul lui, care a mulțumit pentru această lucrare, ce ne ajută să păstrăm și aminitirile celor dispăruți, dar și Cultura!

Alexandra Tănase a spus că în secolul nostru cei cu bani nu se străduie să susțină cultura, iar cei fără bani editează cărți. Scriitorii trăiesc în noi atât cât sunt pomeniți, și atunci ei sunt în sufletele noastre și în timpul nostru. M-am născut, am trăit și am murit în limba română, este epitaful lui Constantin Tănase la mormânt. Această Enciclopedie este un dar neprețuit și pentru faptul că la 30 octombrie se împlinesc 7 ani de când Constantin Tănase nu mai e printre noi.

Doina Dumbrăveanu-Munteanu, fiica prozatorului Victor Dumbrăveanu, ne-a redat tragedia unui timp în care trăim, când nu se prea grăbesc unele instituții ale statului să ajute ca moștenirea spirituală a celor plecați să fie valorificată și promovată: Această Enciclopedie valoroasă contribuie la neuitarea lui tata, care a încăput în această lucrare, dar nu a încăput în curricula școlară, deși a scris pentru adolescenți, și din cauza asta mă doare sufletul, fiindcă am impresia că particip, iar și iar,  de 10 ani la rând, la moartea metaforică a tatălui meu. Această Enciclopedie este exemplul elocvent  al contrariului, al perpetuării adevăratelor valori.

Traian Vasilcău a spus că Victor Dumbrăveanu era mai mult decât om, era Pîine!, iar noi nu prea avem Cultul Valorii și al Memoriei. Mihai Cimpoi a adăugat că datorită Doinei a fost tipărit un roman deosebit, postum (“Iubirea noastră-i ca și ura”), al regretatului scriitor, care vorbește foarte concludent despre epoca brejnevistă.

Doamna Dolgan, soția regretatului critic literar și academician Mihail Dolgan, a mulțumit pentru această Lucrare unicală, fiind convinsă că și domnul Dolgan mulțumește autorilor de acolo, de unde este.

Poetul Traian Vasilcău a dat citirii unei poezii antologice de Anatol Codru, după care doamna Ecaterina Barbu-Codru a evidențiat acțiunile de promovare a creației jurnalistului, poetului, cineastului, sculptorului și academicianului Anatol Codru. El nu s-a plîns, a spus ea, el a fost un om al creației multilateriale. Eminescu pentru el a fost o icoană. El s-a implicat cu trup și suflet în tot ce aparține acestui popor. Eu am gîndit că această persoană trebuie neuitată și am realizat ceea ce am realizat ca o datorie a mea față de el. Dacă el a lăsat urme adînci în cultură, atunci eu cred că ele nu s-or șterge definitiv.

Un model de neuitare a scriitorilor e această Enciclopedie, a mai spus Traian Vasilcău, iar Mihai Cimpoi a comparat-o cu un Mare Cerc al scriitorilor români.

Prozatorul Ion Bogatu a mulțumit pentru Eniclopedie, care e o deschidere panoramică asupra literaturii române.

Criticul literar și poetul Andrei Țurcanu a spus: Felicitări! Orice carte dăruită este o punte către Viitor. Mă bucur de această inițiativă a domnului deputat Vasile Cîtea din România și mă gândesc că dacă fiecare deputat ori senator ar fi făcut același gest, vă imaginați că în Basarabia se aduna deja o bibliotecă sau două! M-am uitat prin acest volum și constat că este unul impresionant. Felicitări încă o dată!

Poetul și prozatorul Victor Ciobanu a preluat exemplarul pentru poeta Renata Verejanu, anunțînd publicul că primul exemplar, pe care dumnealui l-a cumpărat, a ajuns deja în Biblioteca din satul Cupcui, raionul Leova.

Scriitoarea Lidia Hlib a comparat Enciclopedia cu un adevărat monument spiritual, mulțumind pentru munca autorilor.

Poeta Lilia Manole a remarcat faptul că trăim într-un veac al schimbării accentelor, cînd valorile cu greu se mai regăsesc, deși scriitorii trebuie să ducă stindardul Culturii și mai departe.

Mariana Răileanu a mulțumit pentru realizarea acestei Lucrări, iar filosoful Dumitru Păsat a afirmat că Enciclopedia Scriitorilor Români Contemporani de Pretutindeni este o dublă cădere spre Luceafăr. Este o Lucrare ideatică, profundă și demnă de toată atenția noastră.

Poetul și criticul literar Manole Neagu a spus: E aproape simbolic faptul că lista se cam încheie cu mine, iar Manole se tâlcuiește: Dumnezeu este cu voi! Acest volum voluminos și valoros (nu e un simplu joc de cuvinte) constituie nu o piatră de temelie, dar un volum de temelie la edificiul Spiritualității românești. În calitate de muzeograf, editor și, în ultimul timp, răscolitor prin arhive, înțeleg foarte bine de cât efort, de câtă muncă, răbdare și perseverență a fost nevoie ca să se adune această informație aici, în Enciclopedie! Pentru lucrul ăsta mă închin celor care au fost cu ideea, care au lucrat, care au realizat și donat această prețioasă carte.

Poeta și jurnalista Ileana Rusu a declarat că includerea ei în Enciclopedie e ca o “demisionare din umilință”. A recitat o poezie, mulțumind pentru această sărbătoare a spiritului.

Poeta Argentina Ciocanu, fiica scriitorului Ion Ciocanu, i-a felicitat pe toți pentru realizarea acestei monumentale lucrări, iar Traian Vasilcău a amintit despre locomotiva Ion Ciocanu, o mașină de citit și de scris pentru scriitorii cei buni și foarte buni, anunțând că a venit timpul ca Ion Ciocanu să rămână și în conștiința eternității.

La sfârșitul spectacolului au adresat mulțumiri deputatului român Vasile Cîtea gazda: Elena Dabija și autorii: Traian Vasilcău și Mihai Cimpoi, care a concluzionat astfel:

Eu cred că obiectivele de care-am vorbit la început s-au realizat și aici s-a conturat foarte clar ceea ce am vrut noi, de fapt, să facem: să prezentăm Unitatea literaturii românești din întreg spațiul cultural românesc. Toți cei care au vorbit au subliniat acest lucru.

În al doilea rând, noi am scos din conul anonimatului niște oameni uitați, în fond sau mai puțin valorificați decât ar merita. Sigur, ei merită mai mult, fiindcă au fost niște oameni care s-au consacrat scrisului românesc, jurnalisticii, cinematografiei și s-au implicat în viața publică, au fost pe baricade, au luptat pentru sfânta noastră limbă românească. Iată așa avem și noi, autorii, o satisfacție sufletească, estetică, în primul rând, motivată de faptul că am adunat acești autori, care fac, într-adevăr, Cultura românească, o făuresc, o dau mai departe, făcând parte dintr-un Mare Cerc, care și înseamnă etimologic o Enciclopedie! Imaginea economică a celui de-al doilea stat românesc este cum este. Imaginea politică este cum este și numai Imaginea adevărată a statului este cea Culturală! Iar noi vom putea supraviețui numai datorită Valorilor Culturii noastre naționale!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s