Popas științific eminescian

Cu Președintele Academiei de Științe a Moldovei Ion TIGHINEANU

Ca să-ți dai seama de nivelul culturii generale a unei nații, trebuie să vezi ce idoli are.

Mihai EMINESCU

La data de 15 ianuarie 1850 de-asupra țării românești se înghesuiau stelele universului să-și împletească cele mai luminate raze, pentru a matricia cu proiecție astrală pe cel, care urma să se numească Mihai Eminescu. De atunci au trecut 171 de ani.

          Mare ne este bucuria, pentru că a binevoit Dumnezeu, ca acest geniu să se nască român, ca să avem parte de poezia lui originală, acea poezie, care este confidența secretului, suspinele vieții lăuntrice, care transcend ființa într-un mod tainic, etalând nuanța contemplativă a conținutului psihic unde știința, politica, chiar și religia nu au acces. Vremea trece, iar scrierea eminesciană rămâne la fel de proaspătă și dorită de oamenii dreptății și adevărului.

          Întru cinstirea memoriei poetului-nepereche și cercetarea operei acestuia, cu bunăvoința providenței, inițiativa acad. Mihai Cimpoi și susținerea oamenilor buni, acum 21 de ani în urmă și-a deschis activitatea Centrul Academic Internațional Eminescu (CAIE), care a ajuns până în prezent să dețină în patrimoniul său cele mai scumpe lucrări eminesciene (originale și facsimilate), în număr de aproximativ 26 000 (douăzeci și șase de mii).

Începând cu anul 2000, la CAIE se organizează activități culturale cu diferite ocazii. Și în acest an, cu prilejul aniversării 171 de ani de la nașterea marelui poet, în incinta CAIE a fost organizat un complex eveniment, cu genericul „În raza gândului divin”.

Cuvântul de deschidere a fost rostit de Tatăl acestei instituții – eminescologul de talie academică internațională – Mihai Cimpoi, care spre bucuria noastră și de această dată a venit cu o comunicare originală despre unele momente necunoscute din viața lui Eminescu: cum ar fi faptul că, prima poezie dedicată lui Eminescu a scris-o Grigore Radu Melidon, publicată în 1870, în ziarul „Secolul”, menționând totodată, că este prima lucrare în care Eminescu a fost recunoscut drept „geniu înzestrat cu dar zeiesc”. Această lucrare a lui Melidon se numește „Eminentului poet Mihai Eminescu” și a fost publicată pe când Eminescu avea doar 20 de ani!

Totodată, acad. Mihai Cimpoi a prezentat realizările anului 2020 – o nouă ediție a operei eminesciene (cu un tiraj de 500 de exemplare – pentru biblioteci) și un număr special (de 290 de pagini) al Buletinului „Eminescu”, care tocmai văzuse lumina tiparului.

 Cugetările lui Mihai Eminescu s-au extins în cosmosul mare, cercetând  fenomenele nevăzute: dovadă ne sunt multe raționamente eminesciene și descrieri ale acestor fenomene, printre care, în Fragmentarium găsim următorul îndemn: „să urmărim mai de aproape transformațiunea puterilor, precum se prezintă pe cele două scene interesante, microcosmosul și macrocosmosul” – iată ce spune Eminescu despre cele văzute cu ochiul deschis spre eternitate al marelui poet și auzul către muzica sferelor – expresia lui Baltag.

Pornind din acest îndemn, evenimentul a continuat cu un moment inedit, numit POPAS ȘTIINȚIFIC EMINESCIAN, cu Acad. Ion Tighineanu, Președintele Academiei de Științe a Moldovei, care, pe lângă activitatea menegerială superioară, mai este și un mare savant, care ne duce faima pe mapamond, aducând în țară lauri de nivel academic, anume în urma rezultatelor cercetărilor microcosmosului, sau – nanocosmosului!

Ne bucurăm că Domnul Președinte al AȘM – marele nostru savant – a spus public ceea ce mulți nu îndrăznesc să spună, abordând științific fenomene descrise de Eminescu. Domnul academician a mai explicat și fenomenul de reflecție a imaginilor pe retina ochilor, ce ulterior e structurată de neuroni, ca o proiecție holografică, fenomen, ce necesită Timp și despre care Eminescu a scris în Fragmentarium, numindu-l ,,act de cutremur al nervilor”.

Deoarece nici un aspect existențial nu a rămas înafara cugetării lui Eminescu și găsim descris în Fragmentarium fenomene subatomice uluitoare și despre particulele-unde, care sunt într-o „eternă tranzițiune”, fenomen cunoscut de acad. Ion Tighineanu, care în acest context, a menționat și descoperirea Particulei lui Dumnezeu, manifestarea misterioasă (duală) a acesteia, dar și greutatea scrierei eminesciene, care transcende timpul rămânând actuală tuturor vremurilor. Domnul Tighineanu a făcut trimitere și la descoperirea din 2012 de la CERN, care implică în sine nu doar particula Higgs, despre care Eminescu a scris că „e un individ care stă în legătură cu toate.”, ci și fenomenele complexe ale câmpului Higgs, care printr-o misterioasă metafizică transcende materia și spațiul prin următoarele scrieri eminesciene „totul este într-o eternă tranzițiune” și că în eter forțele „sunt în perpetuă curgere și circulațiune”.

Nu era timp pentru explicații științifice detaliate (era programul încărcat) dar ce a spus, a fost suficient ca lumea să înțeleagă, că un erudit Savant de talie mondială – Președintele AȘM a recunoscut că Eminescu a făcut și știință, menționând în acest context dovezi existente, inclusiv formula teoriei relativității, explicată în manuscrisele eminesciene.

Și în finalul acelui Popas Eminescian, acad. Ion Tighineanu a uimit publicul cu câteva poezii din creațiile proprii, cu îndemnuri academice constructive. Una din aceste poezii fiind chiar cu momente de previziuni: include descrieri ale vremurilor tulburătoare de azi! Țin chiar să scriu aici primele câteva strofe ale acestei poezii, publicate cu patru ani în urmă: „Nu va fi ziua de mâine-/ Lumea moare-n agonie,/ Terra e doar mici fărâme,/ Distrusă din temelie./ Unde eri domnea iubirea/ Și cânta un univers,/ Astăzi totul e-n pieire,/ Însăși viața e-n deces./ Nici o rază de lumiă,/ Doar nori negri, nori de șoc,/ Chiar și forța cea divină/ Nu își mai găsește loc.”… Citind aceste scrieri, înțelegem că autorul a trăit un fior intuitiv, prin care accesând câmpurile informaționale subtile, a vizualizat aceste vremuri pandem(on)ice și durerile despărțirii de Oamenii dragi.

Mulțumim lui Dumnezeu că ne-a binecuvântat neamul cu înțelepți – savanți vizionari și Mulțumim Onorabilului Academician Ion Tighineanu, că având agenda plină cu ferestruici înghesuite, totuși a venit la noi, să cinstim ÎMPREUNĂ memoria Geniului, spre bucuria oamenilor buni și spre bucuria lui Mihai Eminescu!

Ana SÎRBU, cercetător științific, CAIE

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s