Dimitrie Cantemir – 349 de ani de la naștere
Revistă bibliografică virtuală
Dimitrie Cantemir , născut la 26 octombrie 1673 – decedat 21 august 1723. A fost domnul Moldovei în două rânduri (martie-aprilie 1693 și 1710-1711 și un mare cărturar al umanismului românesc. Printre ocupațiile sale diverse s-au numărat cele de enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Cantemir
Cantemir, Dimitrie. Sistemul sau întocmirea religiei muhammedane / Dimitrie Cantemir; trad., stud. introd., note și comentarii de Virgil Candea; text rus îngrijit de Anca Irina Ionescu. – București, 1987. – 710 p.
Sistemul sau întocmirea religiei muhammedane (Opere Complete, Volumul 8, Tomul 2) – ultima opera majora a lui Cantemir tradusa în limba romana, (Bucuresti, Editura Minerva, 1977). Din moștenirea literară a lui Dimitrie Cantemir, cultura românească a fost mult timp lipsită tocmai de scrierea care întregea faima de orientalist a învățatului Principe: Sistemul religiei muhammedane. Astfel timp de două secole și jumătate, această scriere cantemiriană n-a fost accesibilă specialiștilor necunoscători ai limbii ruse, iar în ultimii cincizeci de ani numai prin rezumate sumare ale lui Ștefan Ciobanu (1925), P. P. Panaitescu (1958) și M. Guboglu (1960) sau prin traducerea lui I. Georgescu după versiunea scurtă a lucrării Despre Coran (1927). Volumul de față cuprinde textul versiunii integrale ruse și traducerea revizuită în limba română.
Cantemir, Dimitrie. Divanul / DimitrieCantemir ; ed. îngrijită și studiu introd. de Virgil Candea. – București, 1969. – 573 p.
Prima carte a lui D. Cantemir Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea, sau giudețul sufletului cu trupul e scrisă în limba moldovenească . Ea e tipărită la Iași în 1698 în limbile română și greacă, testele fiind aranjate parallel. Principala problema a Divanului este aceea a raportului dintre om şi lume; soluţia autorului, moderat ortodoxă, nu recomandă fuga de lume, ci doar viaţa virtuoasă. Dincolo de scopul lui didactic-religios, Divanul, fiind în ansamblul ei o carte de morală creştină pentru credincioşii care trebuie să biruiască ispitele lumii trăind în mijlocul ei, lasă să se întrevadă dilema autorului între două atitudini de viaţă. Prin rezolvarea pe care o va da vechii teme medieval a disputei cleric – laic, Cantemir dezvăluie tendința de a combina tradiția religioasă cu aspirațiile sale umaniste și raționaliste. Lucrarea de educație religioasă și de reflecție filozofică sub formă literară, Divanul s-a înregistrat în cultura românească (s-au păstrat numeroase copii), dezvoltând în cadrul literaturii populare din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea interesul pentru temele norocul nestatornic și disputa dintre suflet și trup. Angeria Simota.
Cantemir, Dimitrie. Descrierea Moldovei / Dimitrie Cantemir. – Chișinău, 1992. – 158 p.
Lucrarea Descrierea Moldovei este una dintre cele mai importante opere ale lui Dimitrie Cantemir, scrisă în latină la cererea Academiei de la Berlin, între anii 1714 şi 1716, pe când fostul domn al Moldovei trăia în Rusia.
Lucrarea „Decriptio Modaviae” are un caracter enciclopedic, conținând descrieri de natură geografică, politică, administrativă, organizatorică, socială, lingvistică și etnografică ale Moldovei. Cartea este alcătuită din trei părţi. Prima parte este consacrată descrierii geografice a Moldovei, a munților, a apelor și a câmpiilor. Dimitrie Cantemir a elaborat prima hartă cunoscută a Moldovei. A prezentat flora și fauna, târgurile și capitalele țării de-a lungul timpului. În partea a doua a lucrării este descrisă organizarea politică și administrativă a țării, iar în cea de-a treia sunt incluse informații despre graiul moldovenilor, despre slovele folosite, care la început au fost latinești, „după pilda tuturor celorlalte popoare a căror limbă încă e alcătuită din limba cea română, iar apoi înlocuite cu cele slavonești”.
Cantemir, Dimitrie. Opere: Istoria ieroglifică / Dimitrie Cantemir: repere cronologice, text stabilit și glosar de Stela Toma. – Chișinău, 2016. – 400 p. – (Col. Moștenire).
Ediția cuprinde cea mai importanta opera literara a lui Cantemir, romanul alegoric cu elemente autobiografice Istoria ieroglifica, scris în limba romana, la Constantinopol, intre anii 1703 și 1705. Lucrarea reprezinta un moment de cotitura în istoria literaturii romane prin faptul ca înnoiește stilul narativ, oferă un nou model de discurs și inițiază trecerea de la proza cronicărească la proza artistica prin utilizarea alegoriei. Textul romanului e însoțit de o cronologie a vieții și operei lui Dimitrie Cantemir, de un studiu introductiv care este, în intenție, o introducere în întelegerea discursului romanului dificil ca structura și, mai ales, ca stil, de un glosar și de o secțiune de iconografie.
Cantemir, Dimitrie. Opere: Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor / Dimitrie Cantemir: repere cronologice, text stabilit și glosar de Stela Toma. – Chișinău, 2016. – 728 p. – (Col. Moștenire).
Volumul cuprinde ultima scriere a lui Cantemir, redactata intre anii 1719 și 1722 în limba romana, Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. Bazata pe un număr impresionant de surse greco-latine, lucrarea este considerata prima noastră istorie moderna scrisa cu metoda, care privește și tratează evenimentele istoriei romanilor cronologic, axându-le în jurul unei teme centrale: continuitatea poporului roman în Dacia. La textul propriu-zis al lucrării se adaugă o cronologie a vieții și operei scriitorului și savantului, un studiu introductiv asupra lucrării incluse în volum, un amplu și documentat glosar extras din aceasta lucrare și o serie de materiale iconografice legate de viata lui Cantemir și nemijlocit de aceasta opera. În Republica Moldova lucrarea este tipărita pentru prima dată.
Cantemir, Dimitrie. Istoria ieroglifică / Dimitrie Cantemir. – București, 2001. – 314 p.
Ediția cuprinde cea mai importanta opera literara a lui Cantemir, romanul alegoric cu elemente autobiografice Istoria ieroglifica, scris în limba romana, la Constantinopol, intre anii 1703 si 1705. Lucrarea reprezinta un moment de cotitura în istoria literaturii romane prin faptul ca înnoiește stilul narativ, oferă un nou model de discurs și inițiază trecerea de la proza cronicărească la proza artistică prin utilizarea alegoriei. Textul romanului e însoțit de o cronologie a vieții și operei lui Dimitrie Cantemir, de un studiu introductiv care este, în intenție, o introducere în ințelegerea discursului romanului dificil ca structura si, mai ales, ca stil, de un glosar și de o secțiune de iconografie.
Cantemir, Dimitrie. Sentenții: Maxime și cugetări din Istoria ieroglifică / Dimitrie Cantemir; selecție și vocabular de Em. C. Grigoraș; prefață de Dan Horia Mazilu. – București, 2003. – 103 p.
„Istoria Ieroglifica a fost comoara de surprize pentru mine. Printre cele mai importante se afla: părțile în versurile libere, care ne-au arata un Cantemir poet; poveștile, care singure pot stabili reputația literară a lui Cantemir și sentențiile, în număr de 760, pe care el însuși are grija sa le anunțe în subtitlul romanului dându-le astfel cea mai mare importanta.
În cartea de fata am adunat aceste sentenții. Strânse astfel, ele apar în altă lumina. Alese si puse pe categorii, ele rămân independente de conținutul romanului.
În Sentenții, Cantemir si-a luat de model pe Marc Aureliu. Pentru noi și pentru acele timpuri aceste sentenții il fac pe Cantemir La Rouchefoucauld al nostru. Em. C. Grigoraș din prefață la prima ediție, martie, 1933.
Personalitatea și opera lui Dimitrie Cantemir în critica literară
Centrul Academic Internaţional Eminescu 