Bustul Eminescu – un blazon de noblețe al Centrului Eminescu

941e9e251cfce6e13668ab2d50f07f8eDezvelirea unui bust al lui Eminescu pare să aibă o semnificație culturală obișnuită, indiferent de locul unde este instalat: se prezintă ca un simbol al personalității sale artistice și intelectuale de excepție și a operei sale geniale (Eminescu e un munte apărut surprinzător într-o câmpie, spunea memorabil Ibrăileanu, primul mare eminescolog), dar și ca un însemn al întregii spiritualități românești. Se sinonimisează la mod absolut cu imaginea emblematică a culturii noastre naționale.

Semnificația sa sporește în condițiile mai speciale ale sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, căci reactualizează obiectivul programatic pe care-l formula în primul său articol din Federațiunea de la Pesta și în materialele pregătitoare pentru celebrarea aniversării – 400 de la ctitorirea Mănăstirii de la Putna: ÎN UNIRE E TĂRIA. Ne aducem aminte și de îndemnul călăuzitor pe care-l adresa românilor dinafara Țării: să se țină de limbă și credință precum se ține cel ce se îneacă de un pai. Este cea ce au făcut și fac acum românii basarabeni, pentru care Eminescu ziceam – reprezintă o Biblie luptătoare.

Reputatul eminescolog Ion Crețu spunea în anii 30 ai secolului al XX-lea și Camil Petrescu confirma același lucru că generația sa se „hrănea sufletește și ideologic din doctrina politică a lui Eminescu, din cea trecută se adapă la izvoarele inspirațiunii sale poetice”.

Astăzi avem nevoie de Întregul Eminescu, în câmpul preocupărilor noastre intrând, așa cum specifică și academicieni Eugen Simion și Dimitrie Vatamaniuc, unitatea operei sale, poezia, proza (considerată mai modestă), dramaturgia (rămasă în majoritatea ei în proiecte ce-i drept de anvergură shopeariană) și publicistica (pe care Lovinescu sau Negai au crezut-o reacționară) ce-și relevă astăzi aceeași valoare ca și poezia sa.

Instalarea lui în fața Centrului Academic Internațional Eminescu din Chișinău – unic în spațiul românesc și în întreaga lume repezită un nou punct de reper, un reazem cum zice Grigore Vieru, cel care făcea un legământ cu autorul Luceafărului în anii  60 ai secolului trecut, al valorilor naționale cu care intrăm acum în arealul valoric european și universal. Căci Eminescu a fost un promotor consecvent al identității noastre, dar și al conceptului european, pe care-l vedea ca o ambianță a intereselor speciale, și ca naționale, și a celor general continentale.

Bustul lui Eminescu, realizat de sculptorul alba-iulian Romi Adam – iarăși semnificativ în contextul Centenarului Marii Uniri – devine un blazon de noblețe al Centrului și în particular al Congresului Mondial al Eminescologilor, care-și desfășoară lucrările aici anual.

El se impune statutar ca un ax al Centrului, la care se adaugă acum un scuar eminescian care va fi spațiul unor manifestări culturale în aer liber: recitaluri de versuri, concerte, lansări de carte, întâlniri cu cititorii, concursuri de declamare. Prima manifestare de acest fel cu genericul Odă Chișinăului va avea loc în ajun. În speranța că vocea divină, exponențială a lui Eminescu va fi auzită în Europa în măsura în care o merită și, împreună cu ea și vocea noastră, a celor ce dorim să fim europeni, rostim tradițional: Așa să ne ajute Dumnezeu!

Mihai Cimpoi, academician,

Director onorific al Centrului Academic Internațional Eminescu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Reclame