„Iubiţi Basarabia, dragii mei, iubiţi poporul ei cu sufletul deschis adevărului şi dreptăţii, iubiţi trecutul ei bogat în monumente istorice, mai ales cele bisericeşti, tradiţiile şi obiceiurile lui strămoşeşti – şi nu vă veţi înşela. Iubiţ-o, cunoaşteţi-o învăţaţi-o acesta este testamentu-mi adresat vouă…” Al. MATEEVICI
La Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu” a fost comemorat poetul Alexei Mateevici, de la nașterea căruia la 16 martie s-au împlinit 135 de ani. La activitate a fost prezent scriitorul Ioan Găină, directorul casei muzeu „Alexei Mateevici” din satul Zaim, Căușeni.
Cu ocazia acestui eveniment am realizat o revistă bibliografică pentru a vă face cunoștință cu opera și critica literară despre acest patriot basarabean, preot, a cărui vibrantă odă pentru limba română (Limba noastră), astăzi imn de stat al Republicii Moldova, este Marseieza Basarabiei… Vă așteptăm la biblioteca noastră pentru lectură!
Mateevici, Alexei. Scrieri / Alexei Mateevici; Ed. îngrijită, st. introd., note, variante și bibliogrf. de Ion Nuță. – Iași: Junimea, 1989. – 159 p.
Ediția de față reunește selectiv cele mai reprezentative creații ale lui Al. Mateevici: poezii originale, proză, studii folclorice, culegeri de folclor și corespondență. Materialul este grupat în mai multe secțiuni și organizat cronologic. Textul ediției a fost colaționat în întregime, pentru a putea stabili exact particularitățile scrisului lui Al. Mateevici. La note se face istoricul publicării fiecărei lucrări antologate , au fost menționate neconcordanțele dintre textul definitiv, publicat de noi, și cel din ziarul, revista sau edițiile de bază în care el a apărut postum și sunt menționate uneori unele aprecieri generale cu caracter istorico-literar.
Mateevici, Alexei. Pentru feciorii gliei: Poezie. Proză. Traduceri / Alexei Mateevici. – Chișinău: Lumina, 1988. – 103 p.
„Limba noastră”, cântecul de lebădă al talentatului poet, scrisă de cel cu câteva săptămâni înainte de moarte…, Va rămânea pentru totdeauna în literature română ca o podoabă neprețuită și totodată ca un indiciu pentru poeții noștri ca izvorul frumuseții adevărate a poeziei se poate găsi în limba poporană, naivă, dar plină de bogății neînchipuite”. Ștefan Ciobanu
În 1907, când scria despre țărani, Mateevici avea doar 19 ani, iar în 1917, când a scris cu caractere latine „Limba noastră”, doar 29 de ani. A avut un destin asemănător cu al lui Labiș. Ca și Eminescu, Labiș și Mateevici au creat de timpuriu și au murit devreme, poate pentru că își îndeplinească deja destinul și își câștigaseră dreptul la nemurire. Au murit spre a trăi în inimile noastre, ale tuturor urmașilor. Antonie Plămădeală
Mateevici, Alexei. În zarea anilor : Poezie, proză, publicistică / Alexei Mateevici. – Chişinău : Litera, 1998. – 344 p. Biblioteca şcolarului, 159
La Mateevici locuia intuiția unui geniu: el știa când anume trebuia scrisă Limba română. Când, cum și pentru cine.
Dânsul avusese dreptatea social și artistică de partea sa. Și o mai are și azi.
În suflet cu Dumnezeul care ne cunoaște și după chipul nemuritorului Poem, Mateevici nu putea să nu izbândească. El s-a contopit cu Țara, și orice țară, mai devreme sau mai târziu, izbândește. Grigore Vieru
Mateevici, Alexei. Poezii = Carmina / Alexei Mateevici. – Chişinău, 2006. – 76 p.
Traducerea în limba latină a celor mai izbutite creaţii poetice ale lui A. Mateevici constituie un omagiu şi un act de recunoştinţă faţă de bardul Basarabiei, care prin truda şi talentul său a conservat în timp, în pofida împrejurărilor vitrege, memoria şi conştiinţa originei latine a moldovenilor de la Est de Prut.
Alexie Mateevici – o victimă a terorismului bolșevic / Gheorghe Baciu. – Chișinău : S.n., 2019. – 173 p. : fig., fot.
În volumul de față autorul Gheorghe Baciu prezintă mai multe argumente, care ar pune la îndoială versiunea oficială, precum că Alexie Mateevici ar fi murit de tifos, la 13 august 1917. Unicul argument care mărturisește despre decesul său este inscripția în biserica spitalului unde a decedat, care este ilizibilă și are mai multe corectări. Cu puțin timp înainte de a muri, Alexie Mateevici și-a rostit renumitul discurs la Congresul învățătorilor. La câteva zile după decesul său, au fost asasinați de către bolșevici prietenii săi Simeon Murafa și Andrei Hodorogea, pe 20 august 1917.
Academicianul și doctorul în medicină legală Gheorghe Baciu, analizează în volumele sale circumstanțele vieții și morții poeților Mihai Eminescu, Alexei Mateevici și a altor personalități. El spune că avem datoria morală de a afla adevărul despre moartea prematură a acestor poeți ai neamului, care trezesc multe semne de îndoială.
Colesnic, Iurie. Doina dorurilor noastre / Iurie Colesnic. – Chişinău : Museum, 2007. – 336p.
Cartea descrie viața și familia preotului-poet Alexie Mateevici. În text poate fi vizualizat Chișinăul în perioada vieții poetului și sunt amintite o serie de personalități: Ion Pelivan, Emanuil Gavriliță, Pavel Gore, Alexie Nour, Pan Halippa, Mihail Ciachir, Mihail Berezovschi, Theodor Inculeț, Iosif Parhomovici, Mitr. Gavriil Bănulescu-Bodoni, Simeon Murafa, Tudose Roman ș.a. Textul include și un fragment din monografia lui Iosif Parhomovici referitor la istoria organizării Seminarului Teologic din Chișinău. Ediția conține fotografii personale, de familie, de la inaugurarea muzeului memorial „Al. Mateevici”, Gara din Chișinău așa cum a cunoscut-o Al. Mateevici, Clădirea Școlii Duhovnicești din Chișinău în care a învățat poetul (str. Kogălniceanu 65), o fotografie de grup cu absolvenții și profesorii Seminarului Teologic din Chișinău, Redacția ziarului Basarabia, Redacțiile ziarelor „România nouă” și „Cuvânt moldovenesc”, o fotografie de epocă cu Mitropolia din Chișinău, Casa Nobilimii din Chișinău pe vremea lui Al. Mateevici ș.a.
Țepordei, Vasile. Alexie Mateevici: (Cu un supliment de poezie original din creația lui Alexie Mateevici)/ Vasile Țepordei; notă asupra ed.: Ioan Găină; Ed. A 2-a, rev.. – Chișinău: Pontos, 2016. – 192 p.
Apariţia celei de a doua ediţii a cărții e așezată simbolic între două evenimente deosebite:
La 28 august 2015 s-au împlinit 25 de ani de când a fost lansată sărbătoarea naţională „Limba Noastră cea Română” – prin dezvelirea şi sfinţirea statuii preotului-poet Alexie Mateevici în curtea Casei-muzeu din Zaim, eveniment istoric la care a participat şi părintele Vasile Ţepordei, care a scris mai apoi: „Am asistat după 1989 la comemorarea lui Mateevici în Zaimul Tighinei şi parcă m-am simţit mai înviorat decât la comemorarea lui Eminescu de la Chişinău şi Cernăuţi”.
Prin această monografie, dar şi prin celelalte lucrări ale sale, preotul şi publicistul Vasile Ţepordei a apărat valorile românismului în Basarabia, plasând la loc de cinste personalitatea lui Alexie Mateevici, peste care timpul nu a aşezat vălul uitării, ci dimpotrivă, a confirmat /reconfirmat genialitatea „prorocului cărui ducem vecinic dor”. Ioan Găină
Evenimentul a fost filmat de către echipa de la TVR Moldova de către reporterul Anatol Fornea și cameramanul Bahnă Roman și foarte frumos mediatizat la emisiunea TeleMatinal, fapt pentru care VĂ MULȚUMIM, STIMATĂ ECHIPĂ!
Centrul Academic Internaţional Eminescu 