EMINESCU AL ANULUI 2023

Ștefan SOFRONOVICI, specialist la CAIE,

Elena DABIJA, directoare CAIE

Eminescu al anului 2023 – a fost titlul simpozionul de la Centrul Academic Internațional Eminescu, organizat în ziua de 13 ianuarie 2023, când s-au împlinit 23 de ani de la deschiderea acestui Centru Cultural, care de atunci se află la datorie, în serviciul public. Evenimentul cultural-științific a început la ora 12:00, în aula, care de la 3 septembrie 2022 poartă numele academicianului Mihai Cimpoi și a fost organizat de către Centrul Academic Internațional Eminescu în colaborare cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” și Direcția Cultură a Primăriei Municipiului Chișinău și Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Iași.

Astfel fiind adus un omagiu Poetului național Mihai Eminescu, omul deplin al culturii române, cu ocazia împlinirii a 173 de ani de la naștere, precum și cu ocazia Zilei Culturii Naționale, care se serbează tot la 15 ianuarie.

La eveniment au participat oameni de cultură și oameni de știință: scriitori, ziariști, cercetători științifici, având și un public pe măsura protagoniștilor: liceeni de la Liceul Teoretic Mihai Eminescu împreună cu bibliotecara Aculina Golovatenco, de la Liceul Teoretic Nicolae Iorga împreună cu bibliotecara Eugenia Stamatin, Liceul Teoretic Orizont împreună cu bibliotecara Liuba Tanasoglu. Prezenți la simpozion au fost: academicianul Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Mihai Cimpoi, organizatorul și moderatorul evenimentului, scriitorul Ion Hadârcă, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, scriitorii de la Iași, Spiridon Maria Cassian, președintele Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași și Marius Chelaru, redactor șef-adjunct al revistei Convorbiri Literare, invitați speciali, care au sporit prestanța acestui simpozion. Lista participanților au completat-o ziaristul Valeriu Saharneanu, dr. Constantin Gh. Ciobanu, președintele Asociației Filateliștilor, Maximafiliștilor și Cartofiliștilor din Republica Moldova ș.a. La eveniment au fost prezenți fondatorii Centrului Academic Internațional Eminescu: acad. Mihai Cimpoi și directoarea Elena Dabija, Serafim Urecheanu, ex Primar de Chișinău, scriitorii Iulian Filip și Ianoș Țurcanu.

Directoarea Elena Dabija, în cuvântul de deschidere, exprimându-și bucuria întrunirii prietenilor lui Eminescu, ținând în mâini revista Limba Română cu imagini de la inaugurare, ca prim document oficial, a amintit cu emoții publicului despre tăierea panglicii la deschidere, despre eforturile depuse de către fondatori la începuturi, vorbind și despre realizările acestui Centru de Cultură pe parcursul anilor prin faptul că Eminescu ne adună și ne unește. Academicianul Mihai Cimpoi, cel care a venit cu ideea fondării acestui Centru cu mulți ani în urmă, și care a și realizat-o, a spus: Eminescu merită acest edificiu, precum și noi, cei ce muncim aici. După ce a enumerat mai multe și frumoase realizări ale acestui edificiu de la periferia României și a Chișinăului, a spus că el a devenit un adevărat Centru. Apoi a mulțumit celor care l-au ajutat. Serafim Urecheanu, Primarul Chișinăului de atunci, care a alocat sediul din bulevardul Dacia, nr. 20, a mărturisit că se mândrește că a deschis pe vremea sa mai multe edificii de cultură în Chișinău, precum Casa Limbii Române, Centrul Academic Internațional Eminescu ș.a. Scriitorii Iulian Filip și Ianoș Țurcanu, care activau în cadrul Direcției Cultură a Primăriei Municipiului Chișinău în echipa lui Urecheanu, au confirmat că pe vremea aceea în fiecare an se deschidea câte o filială de carte românească a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” în parteneriat cu bibliotecile din România: Alba-Iulia, Transilvania, Onisifor Ghibu, Târgoviște, Târgu-Mureș, Maramureș ș.a.

Academicianul Ion Tighineanu a spus: Noi, prin inaugurarea Centrului Academic Internațional Eminescu, am intrat în secolul XXI și în mileniul III cu Eminescu. El va dăinui în timp și urmașii noștri vor intra în secolul XXII tot cu marele Eminescu. Savantul a amintit: Acum câțiva ani, tot în această sală, a demonstrat că Poetul Eminescu a fost și om de știință, privind peste decenii și secole și că în creația sa găsim scrise foarte convingător idei științifice, care au fost descoperite peste decenii, iar unele urmează să fie descoperite în viitor. A prezis și unele elemente ale teoriei relativității, fiind un geniu al românilor și al lumii, al planetei. Am ajuns la concluzia că Eminescu privea lumea de sus, din spațiu, de la o înălțime intelectuală uluitoare, de aceea a văzut ce noi nu putem vedea, a mărturisit savantul, exprimându-și încrederea că vom reuși să trecem peste greutăți cu Eminescu, pentru că el ne adună și ne unește.

Au fost lansate două publicații valoroase: cartea Eminescu, ziarist politic, semnată de scriitorul Cassian Maria Spiridon, președintele USR, Filiala Iași și revista, Convorbiri Literare, director al căreia este același Cassian Maria Spiridon. Acad. Mihai Cimpoi a spus că lucrarea domnului Cassian Maria Spiridon devine una de referință. Empatizând cu Eminescu, autorul are un stil bazat pe exactitate, pe limpezime. Cartea se citește ușor, dar și cu îndemn la meditație în profunzime. Ceea ce face autorul, este extrapolare, deci toate problemele abordate de Eminescu le aduce până în ziua de astăzi: problema identității naționale, în legătură cu globalizarea, problema integrării europene, problema partidelor, problema corupției ș.a. Cassian Maria Spiridon face o deconstrucție a publicisticii eminesciene, încât în timpul lecturii cărții te tot miri de actualitatea publicisticii marelui Poet.

Marius Chelaru, redactorul șef-adjunct al revistei Convorbiri Literare, a spus în cunoștință de cauză despre colegul său Cassian Maria Spiridon, că îl are în suflet pe Eminescu și de când îl știe se preocupă de creația eminesciană. Dovadă este că îndată după Revoluție a pornit revista Timpul, reluând apoi aceleași idei în Convorbiri Literare și în poezie. Cassian a început mai demult publicarea operelor lui Eminescu, mai întâi în mai multe volume, după care a venit cu acest mare volum, unic, așezat din punct de vedere tematic, fiind bine organizat, împărțit pe tematici, adus la zi, subliniind unitatea creației eminesciene și actualitatea publicisticii sale.

Scriitorul Cassian Maria Spiridon a fost modest în vorbă, lăsând să vorbească mai mult faptele sale, cărțile aduse. A dăruit Centrului Academic Internațional Eminescu cartea sa Eminescu, ziarist politic, precum și volumul Mihai Eminescu. Opere politice. Iași: Timpul, 2011, 1584 p., editat de domnia sa și a povestit cum a ajuns să editeze acest grandios volum. Publicând articole publicistice eminesciene, începând cu anul 1996, în Timpul de la Iași, selectate în legătură cu unele evenimente, a observat că ele erau așa de actuale, de parcă sunt scrise acum. Astfel le-a repartizat pe mari tematici și ele sunt mai accesibile publicului larg. Prima ediție era în trei volume, primul fiind legat numai de românii din Țară. Apoi celelalte, după tematici majore. Acum, în acest volum, cititorul le are la îndemâna sa pe toate.

Ziaristul Valeriu Saharneanu a apreciat munca autorului Cassian Maria Spiridon de sistematizare și editare a publicisticii eminesciene, subliniind că jurnalistica lui Eminescu e importantă și valoroasă și, cum spunea regretatul acad. Eugen Simion, trebuie studiată în universități. Apoi a mărturisit că în anii de studenție, împreună cu fiul scriitorului Nicolae Costenco și alți colegi, au avut de suferit la facultate din partea KGB-ului sovietic pentru că îl citeau pe Eminescu în limba română.

Academicianul Ion Hadârcă s-a referit la eseul Eminescu și România de Est, semnat de Cassian Maria Spiridon, în care se arată atitudinea ziaristului Eminescu față de Imperiul Rus, demascând poftele Rusiei, care nu se mai potolesc nici în zilele noastre. Ideea originală a lui Cassian Maria Spiridon este, că avem o singură Românie, care mai rămâne divizată în România de Vest și România de Est, așa cum a fost Germania de Vest și de Est, care s-au reunificat. Așa trebuie să facem și noi, românii. În final poetul a recitat cu patos poemul eminescian inedit Eterna Pace.

Ex ministrul Vasile Bumacov, prezent la eveniment, a spus că este onorat să fie alături de așa personalități, apreciind munca organizatorilor acestui simpozion și adresând cuvinte de mulțumire participanților pentru efortul de a-l studia și promova pe Eminescu, de a valorifica opera sa și de a o aduce mai aproape de perceperea publicului larg. Cu părere de rău, unii politiceni vorbesc bine de Eminescu, dar nu fac ce a spus el, a spus la final ex ministrul.

Subsemnatul, Ștefan Sofronovici, am adresat felicitări fondatorilor și echipei CAIE cu ocazia împlinirii 23 de ani de activitate în serviciul public, apoi mi-am expus părerea despre cartea Eminescu, ziarist politic, o carte de referință, scrisă cu har, demonstrând o profundă cunoaștere și dragoste pentru întreaga creație eminesciană. Cartea începe cu un motto din Eminescu: „Secretul vieții lungi a unui stat este păstrarea ierarhiei meritului”. (Mihai Eminescu) p. 5. Chiar de la începutul cărții autorul spune ferm: „Orice moment care ne îndeamnă a ne gândi la Eminescu impune și cere a-l vedea în totalitate” (p. 7). Apoi am citit un fragment din articolul meu Problema Basarabiei în viziunea lui Mihai Eminescu.

Luările de cuvânt în cadrul simpozionului s-au încheiat cu comunicarea dr. Constantin Gh. Ciobanu, președintele Asociației Filateliștilor, Maximafiliștilor și Cartofiliștilor din R. Moldova, intitulată Eminesciana filatelică basarabeană. Mai puțină lume cunoaște faptul că imaginea poetului și a operei lui este reflectată în filatelie, a spus domnia sa. În spațiul pruto-nistrean eminesciana filatelico-cartofilă a început în anul 1981 prin editarea la editura Timpul din Chișinău, a unei cărți poștale ilustrate, ce reprezenta basorelieful poetului Mihai Eminescu, montat la izvorul de pe moșia satului Recea, pe traseul ce leagă orașele Bălți și Edineț. De atunci avem multe mostre. În 1996 au apărut două timbre cu Mihai Eminescu. Cu greu, dar am obținut publicarea timbrelor poștale cu aproape toate monumentele și busturile poetului din R. Moldova. Acum am început un serial Eminescu reflectat în arta plastică din Moldova. La oficiul poștal, pe data de 15 ianuarie, vor fi lansate două timbre poștale cu reproducerea a două tablouri ale pictorului Ion Daghi Răsai asupra mea și Interferența suferințelor. Este onorabil că lucrarea Interferența suferințelor (dimensiunile 150X90) se află în patrimoniul Centrului Academic Internațional Eminescu.

Apoi au fost prezentate și alte publicații, care valorifică eminescologia: Constantin Cubleșan. Defăimarea lui Eminescu. Iași: Junimea, 2022, 268 p.; Maria Kozak. Discursul liric eminescian. Spre o poetică a ființei. Iași: Junimea, 2020, 306 p. Adrian Gheorghe Sahlean. Migălosul cronograf. Traducând Eminescu. Caiete de atelier. Iași: Junimea, 2021, 345 p.;Valentin Coșereanu, CristianW. Schenk. Eminescu. Afinități lirice de tinerețe 1860-187. Iași: Junimea, 2022, 584 p.

Oaspeții de la Iași ne-au dăruit cărți: Mihai Eminescu. Opere politice. Iași: Timpul, 2011, 1584 p.; Poezia: Revistă de cultură poetică. Anul XXVI, nr. 4 (102)/ iarnă 2022, care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România; Convorbiri literare, Decembrie 2022, Nr. 12 (324): Revistă a scriitorilor din România, fondată de societatea Junimea din Iași, la 1 martie 1867, Director: Cassian Maria Spiridon; Chelaru, Marius. Albania și albanezii în cărțile și presa din România: pagini despre imaginea Albaniei în cărțile și presa din România până la primele decenii ale secolului al XX-lea. – Craiova : Editura Asdreni, 2022. – 583 p.

La finalul evenimentului cultural-științific academicianul Mihai Cimpoi și Elena Dabija, au înmânat oaspeților de la Iași, dlui Cassian Maria Spiridon și dlui Marius Chelaru, trofee: câte un covor cu chipul Poetului național Mihai Eminescu și câte un plic cu premii bănești.

Publicitate