MIHAI  EMINESCU: Un Simbol al Națiunii Române

Când zici EMINESCU, zici ROMÂNIA / Când zici ROMÂNIA, zici EMINESCU.

Mihai COSTIN, București

Despre Mihai Eminescu s-a scris mult. El, prin creaţia sa, reflectă „sufletul neamului românesc”.

Marele istoric  Nicolae  Iorga spunea : „EMINESCU este sinteza sufletului românesc, sinteza ştiinţei, cugetării şi instinctul acestui neam”.  

Viaţa şi opera poetului nostru naţional au constituit obiect de studiu şi cercetare pentru mulţi scriitori români: George Călinescu, Zoe Dumitrescu – Buşulenga,                D. Perpessicius, D. Vatamaniuc, Theodor Codreanu, George Muntean, Nicolae Georgescu, Mihai Cimpoi, Dan Toma Dulciu şi mulţi alţii.

Luceafărul poeziei româneşti a fost omagiat, de-a lungul deceniilor, prin numeroase forme şi mijloace menite a reliefa universalitatea creaţiei sale, a lărgi datele privind omul Eminescu, mânat de neasemuită dragoste de ţară, obligat să-şi urmeze tragicul destin.

Opera sa a fost tradusă în foarte multe limbi ale acestui pământ.

Tudor Arghezi, unul dintre cei care au avut ocazia să-l vadă pe Eminescu, spunea despre acesta, după mulţi ani: „Fiind foarte român, Eminescu este universal”.

Printre formele în care, de-a lungul timpului, a fost omagiat Luceafărul poeziei româneşti, se numără filatelia şi numismatica. Astfel că, portretul poetului, imagini din poeziile sale, au fost gravate pe timbre, întreguri poştale, plicuri ocazionale, ilustrate, maxime, medalioane, medalii, plachete, insigne.

Primele timbre cu chipul poetului au fost realizate, în ţara noastră, în anul 1939,      cu ocazia împinirii a cincizeci de ani de la moartea sa.

În anul 1889, după moartea poetului, s-a realizat un medalion, primul de acest fel, cu chipul poetului la vârsta de treizeci şi şapte de ani, având ca sursă de inspiraţie fotografia realizată de Jean Bieling, la Botoşani, cu doi ani înainte de moartea poetului. Tirajul acestui medalion este necunoscut, dar au fost realizate din bronz, argint şi aur. Aceste medalioane au toartă şi anou de prindere. Sunt piese numismatice mult apreciate şi căutate de colecţionari.

În anul 1909, la Galaţi, un  „Colectiv organizator al comemorării poetului Mihai Eminescu” la două decenii,  a emis o medalie în mai multe variante: din bronz, bronz argintat, bronz aurit, argint şi din aur care au fost puse în vânzare cu preţuri între 1 şi 200 lei pentru a se strânge fonduri dedicate înălţării unei statui. Medalia are variante cu toartă şi anou, iar diametrul este de 40 mm.

La Cernăuţi, în anul 1926, apare o medalie bătută din argint şi aluminiu, cu variantă din argint aurit, la iniţiativa Cercului Studenţesc „Arboroasa”, cu ocazia împlinirii         a 55 de ani de la primul Congres studenţesc, ţinut la Putna în anul 1871. Are un diametru de 30 mm și este  prevăzută cu tortiţă şi anou de prindere.

Printre realizatorii de medalii, pe această tematică, Eminescu, se numără şi gravorii medalişti de la „Arădeanca” din Arad, care, de-a lungul timpului, au bătut diferite medalii.

 În anul 1989, Anul Centenar Eminescu, aceștia au realizat, printr-o tehnică nouă, medalii din foiţe de cupru sau alamă îmbinate, prin presare, pe un miez din plastic,        de culoare  neagră. Pe avers este redat bustul lui Eminescu într-o nouă interpretare                a artiştilor, în profil spre dreapta, scriind. Pe revers este redată o fereastră deschisă unde    se vede un luceafăr. Realizatorii acestor piese sunt Zoltan Abraham şi Iosif  Ullman,         dar editor este Muzeul judeţean Arad.

Tot în anul 1989, artistul Toros Gabor, din Baia Mare, a realizat prin procedeul turnării în nisip, o medalie unifaţă, din bronz, cu diametrul 121,5 mm. Cea mai mare parte a feţei de expunere este ocupată de primul portret al lui Eminescu, în excizie. Circular, este trecut numele poetului. Medalia fiind turnată într-un tiraj restrâns, este puţin cunoscută, dar apreciată de colecționari.

Cu ocazia dezvelirii la Paris, în faţa Bisericii Ortodoxe Române, la 18 iunie 1989,   a statuii lui Mihai Eminescu, a fost lansată o interesantă medalie realizată de artistul     Ion Vlad.  Pe avers a fost realizat un nou portret Eminescu, putând fi interpretat ca o replică, puternic stilizată, a măştii  mortuare a lui Eminescu. Medalia este din tombac şi are 69 mm, în diametru, iar grosimea este de 10 mm.

O contribuție deosebită, la realizarea medaliilor, insignelor și medalioanele Eminescu, de-a lungul timpului, o au și artiștii medaliști de la Monetăria Statului Român, printre care putem aminti pe Ștefan Grudinschi, Constantin Dumitrescu, Maximilian Fetița, Vasile Gabor ș.a.

Gruparea Colecţionarilor de Medalii şi Insigne „Mihai Eminescu” din cadrul Societăţii Numismatice Române, a emis, cu ocazia zilelor de 15 ianuarie 2009, 15 iunie 2009, 15 iunie 2010 şi pentru 15 ianuarie 2011, patru insigne, de excepţie, după un nou procedeu de execuţie, realizate de o firmă din afara graniţelor României.

Toate portretele sunt realizate în procedeul 3D, argint patinat, aplicate pe o placă aurită unde a fost depus un email.

Tot la inițiativa G.C.M.I.-M.E., între anii 2012 – 2014, artistul plastic,              Mihai Cătrună, a realizat peste  o sută de cărți poștale cu imagini din opera lui Mihai Eminescu și, totodată, a realizat și cele patru portrete ale poetului.

Mihai Eminescu este personalitatea culturii româneşti, căreia, de-a lungul timpului, i s-au dedicat cele mai multe insigne, medalii, plachete, medalioane, monede și alte materiale.

                                                                                   

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s