Statuia mișcătoare a lui Eminescu

Academician Mihai CIMPOI

Dezvelirea unei statui a lui Eminescu semnifică de fapt o sărbătoare națională, nu un eveniment oarecare. Întâmplarea face ca la Opaci apariția unei noi efigii sculpturale eminesciene să se intersecteze cu Ziua Limbii Române, cu Ziua Independenței Republicii Moldova și cu ajunul deschiderii Congresului Mondial al Eminescologilor.

De ce atâtea statui Eminescu? se întreabă nedumeriți unii porniți pe cârcotă și potrivnicie, demonstrând cu râvnă că se exagerează, că nu e bine să se facă acest lucru. În Ucraina există 16000 de statui ale lui Șevcenko și nu cred că s-ar găsi vreun ucrainean care să fie nedumerit de ce sunt atât de multe.

Un scriitor francez spunea că Hugo este ,,o statuie în mers”, definiție admirabilă pentru o personalitate de rang înalt, pentru un poet național. În cazul nostru, Eminescu  este de asemenea o statuie mișcătoare, o singură statuie care unește întreg neamul românesc, el fiind un poet național al tuturor românilor, bineînțeles și al românilor basarabeni.

Este cel care ne reprezintă și cel mai bine în lume: la ora aceasta Centrul Academic Internațional ,,Mihai Eminescu”, reprezentat aici de doamna directoare Elena Dabija, deține informația impresionantă că e poetul tradus în 85 de limbi (în volume) și prezentat cu grupaje, informații biografice, referințe în 250 de țări. Chinezii l-au editat de trei ori, au deschis un mare târg de carte cu lansarea unui nou volum de traduceri în care intră și proza sa și l-au inclus într-o antologie ,,100 de mari poeți ai lumii”.

Este indiscutabil cel mai tradus, cel mai editat și cel mai studiat autor românesc.

Actualitatea sa este vie, dinamică, poezia și publicistica sa, genială ca și poezia, este scrisă ca și cum astăzi, abordând probleme stringente actuale, precum cele ale valorilor, justiției, păcii și războiului, învățământului, agriculturii și culturii; (știm că un președinte de parlament a vrut să-l dea în judecată pentru că spunea că parlamentarii și primarii trebuie să știe carte).

Statuia, realizată de sculptorul Veaceslav Jiglițki,  se dezvelește în satul de baștină al lui Ion Ungureanu, personalitate culturală proeminentă, care a fost – s-a spus bine aicea – un eminescian. A fost actori și prim regizor al unui teatru care a făcut istorie, denumit ,,Luceafărul”, un promotor fervent al valorilor naționale și un recitator neasemuit al poemelor eminesciene. Privirea pătrunzătoare a lui Eminescu e îndreptată semnificativ spre casa în care s-a născut acest paznic de far al limbii noastre românești pe care o rostea cu sfințenie în teatru (care era școală de limbă curată), la radio, TV și în cadrul adunărilor publice.

Ne aflăm în satul lui, a dăruitei cântărețe Zinaida Bolboceanu, a lui Andrei Ivanțoc și al celor trei sute de tineri care au participat voluntar în războiul din Transnistria și căror astăzi  Primăria satului, condusă de ,,revoluționarul” (precum i se spune pe bună dreptate) Roman Pinteac.

Dezvelirea statuii și manifestarea, prezentate de scriitorul Ion Găină, muzeograful din Zaimul vecin al lui Mateevici, au fost binecuvântate de un sobor de preoți condus de Î.P.S. Veniamin Goreanu, episcop al Basarabiei de Sud, la care a participat și Arhimandrit Dosoftei, reprezentant al Arhimandritului Melhisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna.

*Discurs ținut cu ocazia dezvelirii statuii lui Eminescu în satul Opaci, Căușeni la 27 august 2022.

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s