Mihai Eminescu în exegeze critice

Din exil…acasă…cu Eminescu de mână: antologie de studii și articole despre opera eminesciană / ed. Îngrijită, cuv. Înainte, note și comentarii: Mihaela Albu ; postf. : Theodor Codreanu. – București : Editura Muzeul Literaturii Române, 2021. – 527 p.

Pentru prima oară adunate, într-o singură carte, publicăm articolele, studiile ori fragmente din volumele dedicate lui Mihai Eminescu, scrise în exil. Așadar, în culegerea de față am intenționat să cuprindem – pe cât a fost posibil – în intregime ceea ce s-a scris despre poet și despre opera sa departe de țară.

[…] Am ales ca titlu al acestei culegeri o parafrază după o afirmație a lui Vintilă Horia – „Ne vom întoarce acasă cu Eminescu de mână”, demonstrând astfel faptul că intelectualii exilului românesc au stat permanent sub semnul lui Eminescu, sub semnul culturii române, cu alte cuvinte, de care nu s-au dezis niciodată și pe care au continuat să o slujească.

Georgescu, Nicolae. Politică și poezie. Viața Veronicăi Micle lângă Eminul ei iubit / Nicolae Georgescu. – Târgoviște: Bibliotheca, 2021. – 418 p.

„De acum înainte, nici un editor al poeziei lui Eminescu nu va putea trece peste observațiile din carrtea lui N. Georgescu. Este cazul să spunem, în final, că după cercetări de suprafață, datorate mai ales unor oameni care n-au meditat îndelung pe textele eminesciene și n-au trecut prin toată biografia care le putea sta la dispoziție, cartea lui N. Georgescu, Eminescu și editorii săi trebuie salutată cu toată bucuria. Ed deschide un drum nou, în editarea poeziei lui Eminescu, pe care se impune să-l urmeze toți viitorii cercetători. Este, după părerea mea, ghidul obligator pentru toți cei care vor poposi, de azi înainte, pe textele eminesciene” Gavril ISTRATE, în Convorbiri literare, ian. 2003.  

Surdu, Alexandru. Eminescu și filosofia / Alexandru Surdu. – Târgu-Mureș, 2020. – 199 p.

Acum, la 170 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, la îndemnul Părintelui Teofil Bradea, pe care îl consider „de ultimă încredere”, cel care ține în fiecare an slujbele de pomenire în Cimitirul Bellu, „deasupra criptei negre a Sfântului Mormânt” în toiul pandemiei, am adunat întreolaltă câteva dintre scrierile mele, care mi-au fost la îndemână, despre Eminescu și despre Caietele Sale, ca semn de omagiu pe care îl pot aduce, după puterile mele, celui care mi-a mângâiat copilăria, tinerețea și întreaga viață cu cea mai dulce „glăsuire” care a fost rostită vreodată în Limba Română, Eroului Nostru Eponim, Mihai Eminescu, căci Numele Lui a însemnat și va însemna pentru noi, întotdeauna, România. Alexandru SURDU.

Cimpoi, Mihai. Eminescu, lumea valorilor și noi postmodernii / Mihai Cimpoi. – Chișinău; Târgoviște : Cartdidact; Bibliotheca, 2021. – 76 p.

Având „o gândire pe deplin modernă”, după cum recunoaște el însuși, Eminescu s-a referit adesea și la valori, la rolul lor, la diferite specii și scara ierarhică pe care o constituie („cel mai nobil”, în viziunea lui, fiind adevărul), la importanța pe care o au în formarea unui „om educat” (virtuțile inimii de care va vorbi Max Scheler, pornind de la dihotomia lui Pascal inimă/minte, fiind factorul formativ fundamental).

Pentru noi, postmodernii, martori ai unei lumi puse sub semnul relativizării nietzscheene a valorilor și caragializării societății, care le întroarce (vorba lui Scheler) cu susul în jos” Eminescu este un punct de reper în distincția ce trebuie s-o facem între valorile adevărate (obiective, recunoscute) și valorile false (subiective, mistificate). Mihai CIMPOI.

Codreanu, Theodor. Hyperionice / Theodor Codreanu. – Iași: Junimea, 2019. – 380 p.

Volumul Hyperionice adună texte apărute în diverse publicaţii, cele mai multe în revista botoşăneană „Hyperion” (de unde şi titlul pentru care am optat, dincolo de sensul generic care vizează eminescianismul), dar şi în alte publicaţii, precum „Convorbiri literare”, „Bucovina literară”, „Contemporanul”, „Scriptor”, „Lumină Lină” (New York), „Arheu” (Bârlad), „Literatura şi arta”, „Limba Română”, „Viaţa Basarabiei”, „Columna” (Chişinău), „Pro Saeculum” (Focşani) ş.a.

„Hyperionice” sunt şi câteva eseuri care nu se referă strict la Eminescu, având ca punct de plecare opere ale unor personalităţi precum Mircea Eliade, Robert D. Kaplan, Ioan Lupaş, Ştefan Afloroaei sau Mircea Platon. Acestea aparţin eminescologiei prin eminescianismul lor de fond sau prin delimitare/ „despărţire” de Eminescu (cazul Robert D. Kaplan). Theodor CODREANU

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s