Simpozion literar cu academicianul Mihai Cimpoi

La Centrul Academic Internațional Eminescu, în data de 20 mai 2022, a avut loc un simpozion literar, avându-l în calitate de protagonist pe academicianul Mihai Cimpoi. Evenimentul cultural de anvergură s-a desfășurat pe marginea volumelor de eseuri Eminescu, lumea valorilor și noi, postmodernii și Eminescu și ideea europeană, două dintre cărțile distinsului eminescolog și filosof al culturii, apărute în ultima vreme.

Cu acest simpozion, organizat de către Uniunea Scriitorilor din Moldova, Biblioteca Municipală B.P Hasdeu și Direcția Cultură a Consiliului Municipal Chișinău, s-a dat start unui proiect mai amplu, întitulat SCRIITORII PENTRU CAPITALĂ, CAPITALA PENTRU SCRIITORI. Vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, Ivan Pilkin, pe post de coordonator al acestui proiect, a spus că urmează încă unsprezece asemenea simpozioane cu alți scriitori, care vor fi remunerați de către Direcția Cultură a Primăriei Chișinău.

În prezidiu, alături de academicianul Mihai Cimpoi, s-au aflat Ivan Pilkin, și directoarea Centrului Academic Internațional Eminescu, Elena Dabija, care a dat start activității culturale, salutând publicul numeros și dornic de întruniri, revenit în sală după atâta vreme de pandemie. Mulțumind participanților la simpozion pentru implicare, doamna directoare și-a exprimat bucuria de a-l avea pe domnul academician printre noi și de a colabora la diverse proiecte, dumnealui fiind omniprezent în viața noastră culturală și științifică.

În continuare ofer unele fragmente din mesajele participanților la acest simpozion literar de zile mari.

Academicianul Mihai Cimpoi a spus că a venit cu aceste două volume despre Eminescu pentru că sunt actuale și că în ele se vorbește de lumea valorilor, de Europa și de ideea europeană. Și astăzi, a spus domnia sa, noi demonstrăm că suntem prieteni ai Europei, când ea are și dușmani fățiși.

Referindu-se la valori și la axiologie, știința despre valori, Mihai Cimpoi ne informează că axiologia se formează ca știință în a doua jumătate a secolului XIX și că fondatorii ei sunt considerați filosofii germani Hermann Rudolf Lotze (1917- 1881) și Wilhelm Windelband ( 1848 – 1915 ). Savantul ne aduce dovezi că primul care a scris despre valori în cultura noastră a fost Mihai Eminescu, mărturie fiind însemnările sale din Fragmentarium, unde Eminescu îi citează pe cei doi fondatori.

„În poezie, proză și publicistică, a spus domnul academician, găsim formulate principii ale filosofiei valorilor, alături de cele ale filosofiei istoriei. Eminescu s-a referit adesea la valori, la rolul lor, la diferite specii și scara ierarhică pe care o constituie ( „ cel mai nobil,” în viziunea lui fiind adevărul), la importanța pe care o constituie, la importanța pe care o au în formarea unui „om educat”. În cartea Eminescu, lumea valorilor și noi, postmodernii, găsim ordinea ierarhică a valorilor, stabilită de Max Scheller, de la valorile plăcutului, neplăcutului și utilului, de pe treapta întâia de jos, până la valorile sacrului și profanului de pe treapta a patra, superioară, reprezentată de Sfânt, în calitate de formă personală a Ființei absolute.

În cartea Eminescu și ideea europeană găsim formulări originale și interesante, precum că ideea europeană la noi este o idee românească, despre care au vorbit mai mulți români. Printre ei sunt Dinicu Golescu și Constantin Stere, care menționează în Europa buna orânduială asigurată de pravile înțelepte, spiritul de egalitate și altele, astfel încât prin cultura sufletească are loc depășirea barbariei. Mihai Eminescu spunea că avem nevoie de o ligă spirituală în Europa, care să armonizeze interesele europene cu cele naționale.

Profesorul Theodor Codreanu, care a vorbit prin skype, a spus de la bun început că formularea academicianului Mihai Cimpoi Eminescu și ideea europeană a fost și genericul unui Congres Mondial al Eminescologilor, menționând că academicianul Cimpoi ne reamintește și sintetizează ideile europene ale lui Eminescu, printre care afirmația poetului că Europa e situată în mijlocul lumii întregi ș.a. Aici s-a creat creștinismul, de unde pornesc toate realizările mari, amintind că astăzi Europa nu prea își recunoaște originile. Referind-se la valori, distinsul profesor a amintit că frumusețile vii sunt cu proporții de mișcare, spunând că Constantin Brâncuși definea arta sa ca proporții de mișcări interioare.

Membrul corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, poetul Ion Hadârcă, a mulțumit academicianului Mihai Cimpoi pentru activitatea sa deosebită, pentru mulțimea de cărți și studii semnate, pe care abia reușim să le citim, referindu-se la actualitatea ideii europene, la marile probleme de azi, vorbind și despre capacitatea de sinteză a lui Eminescu, încă la vârsta de 20 de ani, în articolul Echilibrul ș.a.

Dr. Nina Corcinschi a menționat că s-a a pășit cu dreptul în acest proiect cu academicianul Mihai Cimpoi la Centrul Academic Internațional Eminescu, mărturisind că personalități ca acad. Mihai Cimpoi sunt tot mai rare. Aducând mulțumiri domniei sale pentru faptul că ne ajută să-l înțelegem pe Eminescu și să nu ne desprindem de valorile adevărate, să stopăm ofensiva valorilor false.

Dr. Dumitru Apetri a salutat demararea proiectului cultural, menționând că acad. Mihai Cimpoi vine cu cărți fundamentale și că noi, românii, fiind un popor mic, trebuie să punem accentul pe educația estetică, dupăexemplul Japoniei.

Dr Miroslava Metleaeva a subliniat că datorită marelui savant Mihai Cimpoi ne aliniem la ideile europene ale înaintașilor și a amintit unele citate din Eminescu: Europa are facultatea, natura de-a întreprinde și întreține comunicațiunea cu toată lumea și din punctual acesta de vedere ea e situată în mijlocul lumii întregi; .Numai colectivitatea puterilor europene, spune el, prezintă României oarecari siguranțe de neutralitate și de neatârnare ș.a. Un moment aparte a fost relatarea despre înrobirea omului de către tehnologii.

Dr. Victoria Fonari a vorbit despre conexiunea cu ideile umaniste, amintind idei europene încă din secolele XV din Europa, dar și de la români, cum ar fi Ștefan cel Mare, Eminescu, la care găsim conceptul filosofului Immanuel Kant eterna pace ș.a., apoi despre Victor Iugo, care a plantat arborele Europei Unite.

Ivan Pilkin, în final, a mulțumit academicianului Mihai Cimpoi pentru realizările sale în domeniul culturii și filosofiei, pentru studiile fundamentale discutate azi, dar și pentru acest minunat simpozion literar, unde s-a vorbit în cunoștință de cauză despre Europa, despre valori și despre noi, postmodernii (și nu postmoderniștii), despre simbolism, despre transmodernism, despre rădăcinile Uniunii Europene și, desigur, despre aspirațiile noastre europene, invitând publicul select să participe și la celelalte simpozioane ce vor urma.

.

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s