Cultura– pâinea spirituală a neamului

Ștefan Sofronovici, scriitor, specialist la Centrul Academic Internațional Eminescu

La 15 ianuarie 2022, la Centrul Academic Internațional Eminescu din Chișinău, a fost serbată Ziua Culturii Naționale și 172 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu,poetul național al tuturor românilor, numit de către Constantin Noica omul deplin al culturii române. Printre organizatorii evenimentului cultural de amploare, alături de Centrul Academic Internațional Eminescu, au fost Academia Română, Academia de Științe a Moldovei, Institutul Cultural Român  Mihai Eminescu de la Chișinău, Direcția Cultură a Consiliului Municipal Chișinău, Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu, și Pretura Sectorului Botanica. Partea leului în organizarea și desfășurarea acestei suite de manifestări culturale îi revine, ca de obicei, domnului academician Mihai Cimpoi și echipei Centrului Academic Internațional Eminescu. Astfel am putea spune că unul din centrele de gravitație eminesciană s-a aflat în ziua de 15 ianuarie la Chișinău pe bulevardul Dacia nr. 20.

Programul a fost bogat, consistent și variat, cu ținută academică. A început la ora 10, pe fonul difuzării poeziei eminesciene recitate de artiști celebri, cu depunere de flori la bustul lui Mihai Eminescu din scuarul de pe bulevardul Dacia nr. 20 și a durat până la ora 18:00. După depunerea de flori s-a dat startul maratonului Citim Eminescu,inițiativă comunitară de lectură organizată de către B.M. B.P. Hasdeu, ajunsă la ediția a VIII-a. Expoziția de pictură Reflecții Cromatice, organizată de către pictorul Ion Jabinschi și câțiva colegi ai săi de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice a bucurat privirile participanților și ale trecătorilor.

Cu mesaj în fața publicului numeros a venit mai întâi doamna Elena Dabija, directoarea CAIE, care a dat start suitei de manifestări culturale cu genericul  Al meu nume o să-l poarte secolii din gură-n gură.În discursul pe care l-a avut, a amintit și de poemul lui Marin Sorescu Trebuiau să poarte un nume, unde poetul vorbește de istoria României, de frumusețile și bogățiile ei și încheie cu celebra frază: Pentru că toate acestea trebuiau să poarte un nume , un singur nume, li s-a spus Eminescu. Apoi academicianul Mihai Cimpoi, directorul onorific al CAIE, a prezentat succint programul, pe care l-a numit foarte interesant și încărcat de lansări de cărți foarte bune, care adâncesc cunoașterea lui Eminescu. A enumerat distinsele personalități invitate să participe la simpozionul științific O, adevăr sublime, apoi a prezentat publicului curios cărțile care urmau să fie lansate în cadrul simpozionului. Eminentul savant a amintit îndemnul lui Constantin Noica : datoria noastră este de a-l cunoaște mai bine noi înșine pe Eminescu și să facem să-l cunoască și lumea. Respectând regulile maratonului Citim Eminescu, distinsul eminescolog ne-a recitat în stilul său original poezia Se bate miezul nopții, amintindu-ne că Titu Maiorescu, primul editor al poeziilor eminesciene, a pus în anul 1883 această poezie la mijlocul cărții. Domnul Vadim Smântână, șeful Secției Cultură a Preturii Botanica, și-a început discursul cu un fragment din poezia eminesciană Glossă: Vreme trece, creme vine,/ Toate-s vechi și nouă toate;/ Ce e rău și ce e bine / Tu te-ntreabă și socoate;…Apoi și-a exprimat bucuria de a ne întâlni aici, în sectorul Botanica, menționând  că startul activităților culturale se dau la 15 ianuarie, de ziua lui Mihai Eminescu și a Culturii Naționale, adresând celor prezenți felicitări cu ocazia sărbătorii. Dr. Mariana Harjevschi, directoarea BM B. P. Hasdeu, a subliniat că lectura publică Citim Eminescu, inițiată de Biblioteca Municipală rezistă în timp și este un omagiu adus lui Mihai Eminescu, având scopul să deprindem generația tânără să citească și exprimându-și încrederea că azi vor veni mulți tineri la acest recital, ceea e s-a și întâmplat.Dumneaei ne-a citit poezia Lectură .Startul maratonului Citim Eminescu din sală ( după cei din prezidiu) l-au dat scriitoarele Ana Onică, cu poezia Donia Sol și  Olesea-Olga Dânga cu poezia Rugăciunea unui dac, pe care au ascultat-o și colegii din Focșani, care au făcut legătură online cu noi, recitându-ne fragmente din Luceafărul în mai multe limbi: franceză, rusă, italiană,germană ș.a. În fața oaspeților sosiți din România, Mirel Taloș, vicepreședintele Institutului Cultural Român din București și Pompiliu Crăciunescu, profesor universitar din Timișoara, recitalul a continuat. Eleva Zagorodniuc Anastasia a recitat cu intonație poezia Doina, apoi au recitat și alți elevi. Până la ora 12:00 recitalul din creația eminesciană s-a desfășurat la parter, apoi a trecut sus la etaj, ,aici desfășurându-se simpozionul științific O, adevăr sublime…, moderat de acad. Mihai Cimpoi, care a adunat mai mulți academicieni și profesori din București, Timișoara și din Chișinău.

Academicianul Ion Tighineanu, Președintele Academiei de Științe a Moldovei, a avut o alocuțiune captivantă în fața publicului, menționând faptul că „15 ianuarie se află anul acesta sub semnul unei reactualizări a apropierii dintre știință și poezie, pe care a demonstrat-o și marele poet Dante Alighieri, de la nașterea căruia s-au împlinit anul trecut 700 de ani, Dante fiind divinizat de Eminescu și fiindu-i model. Creația eminesciană deschide noi fațete de abordare nu doar pentru critici literari, dar și pentru specialiști din domeniul științelor exacte. Preocupările știițifice ale lui Eminescu au devenit obiect de studiu permanent pentru oameni de știință: matematicienii Solomon Marius, Petru Soltan și Gheorghe Păun, medicii Gheorghe Ghidirim , Gheorghe Baciu și Irinel Popescu, biologii Marian Niță, Rodion Cucereanu ș.a. Apoi au vorbit prin telefon Președintele Academiei Române, academicianul Ioan -Aurel Pop și academicianul Eugen Simion. Distinșii academicieni au salutat publicul prezent la eveniment și au subliniat rolul culturii în societate și prinosul cultural adus de Eminescu.

 Tot prin telefon a vorbit de la București și Irinel Popescu, membru corespondent al Academiei Române, medic de specialitate, care a făcut parte din echipa de medici care au examinat bolile lui Mihai Eminescu, alcătuind patografia lor. Domnia sa a remarcat faptul că medicii din vremea lui Mihai Eminescu i-au atribuit acestuia boli pe care el nu le-a avut. Despre bolile lui Eminescu vorbeau mulți, singurii care nu participau erau medicii, a spus domnia sa. În final domnia sa a spus că comisia medicală a stabilit clar că Eminescu nu a fost bolnav  de sifilis, nici nu a fost nebun, cum s-a crezut și s-a vorbit multă vreme și a murit de infarct miocardic din cauza intoxicării cu mercur în urma tratamentului ce i se aplica.

 Domnul Mirel Taloș a vorbit despre valorile noaste naționale și despre tezaurul eminescian, menționând că chintesența lui Mihai Eminescu este extra istorică, specifică marilor genii și amintind că Constantin Noica îl numește apogeul limbii și al culturii române. Apoi s-a referit și la abuzurile din partea conducerii de la Bruxel față de unele tradiții românești. În final domnia sa a recitat un fragment din Scrisoarea a V-a a lui Mihai Eminescu. Academicianul Valeriu Matei, care a vorbit despre evoluția eminescianei din ultimele decenii, a recitat cu dăruire un fragment din Scrisoarea a III-a.

  Un discurs impresionant, ca de fiecare dată, a avut profesorul Pompiliu Crăciunescu despre cultura română și rolul lui Eminescu în acest domeniu. Referindu-se la devalorizarea valorilor, domnia sa a subliniat: Încerc să mă raportez la o realitate care este din ce în ce mai acută și care merge în același sens al deconstrucției, al negării, al anihilării. Apoi a menționat că apariția cărții lansate astăzi aici, Maladia lui Eminescu și Maladiile imaginare ale eminescologilor, volum coordonat de Eugen Simion și Irinel Popescu, este un eveniment cultural și științific de importanță, care se cuvine salutat și sărbătorit ca atare, amintind că poetul Ion Barbu considera poeziile lui Eminescu niște punți peste primejdii, iar primejdii în cultură mai sunt, de aceea să păstrăm puținele punți pe care le avem. Au mai fost lansate și alte volume: Ghideanu, Tudor. Archeus. Sublimul creației eminesciene: Eseu triadic, vol. 1;.Cimpoi, Mihai. Eminescu, Esența ființei: (Mi)teme și simboluri existențiale eminesciene; Cimpoi, Mihai. Titu Maiorescu și lumea noastră postmodernă; Dicționarul general al literaturii române, coord. general Eugen Simion; Stanca, Mihail-Neculae. Mihail Eminescu și Adevărul Sfintei Scripturi, vol. I, II; Anotimpurile poeziei lui Eminescu la Văratic. 170 de ani de la nașterea Românului Absolut, Mihai Eminescu; Poeții nemuririi noastre; Eminescu, Mihai. Cezara; Luceafărul: traducere în limba găgăuză de Todur Zanet ș.a.

După încheierea simpozionului au vorbit mai mulți scriitori, recitând versuri din opera eminesciană, printre care Eugenia Bulat, Claudia Partole, Raisa Plăieșu ș.a.Sus, în sala de lectură, a continuat maratonul Citim Eminescu, la care au participat zeci de elevi susținuți de profesorii lor și de părinți . Aducem sincere mulțumiri tuturor celor care au participat activ la sărbătoarea culturii, care este pâinea spirituală a neamului nostru românesc.

Pentru mai multe fotografii de la acestă activitate inedită accesați : https://photos.google.com/share/AF1QipPhtkIGmYp-ooj588tp5SlTDMgg0sE9_l7fLpHHtfvrDMkH027g9GCkEgyb4kZyAQ?key=UlRXRlhrdlRjdVBqc3lkRnVBVjdpbjd2bWJqSUx3

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s