Lansarea cărții „Părinții ca sfinții” de Ștefan Sofronovici

Elena Dabija, directoarea Centrului Academic Internațional Eminescu

La Centrul Academic Internațional Eminescu, în data de 7 decembrie 2021, cu începere de la ora 15:00, a avut loc un eveniment cultural inedit – lansarea cărții de poezii „Părinții ca sfinții,” autor Ștefan Sofronovici. Cartea este la a doua ediție, revăzută și adăugită și a apărut la editura „Teocora” din or. Buzău la mijlocul lunii octombrie curent. Din spusele autorului, cartea a fost editată din surse financiare alocate de autoritățile orașului Buzău, oraș care are o frumoasă colaborare culturală cu românii basarabeni din Republica Moldova. Cartea urma să fie lansată la Buzău, la Conferința Generală ASCIOR, în data de 16 octombrie curent, unde era așteptat și academicianul Mihai Cimpoi, dar din cauza pandemiei lansarea s-a amânat pe mai târziu, în așteptarea unor vremuri mai bune. Prima ediție a apărut în anul 2018, Anul Centenar al Marii Uniri din 1918, la editura „ Pontos,”din Chișinău, lector: Marcela Mardare, paginare computerizată și coperta: Liubovi Ceban, ilustrații: Ion Puiu. Atunci cartea a fost editată din  surse financiare ale autorului, lansarea având loc în luna septembrie 2018, făcându-se pe picior larg, nestingheriți de pandemie, la Biblioteca Națională, cu public numeros, atât din Republica Moldova, cât și din România și cu evoluarea ansamblului folcloric „Țărăncuța” din Durlești, condus de Ștefan Sofronovici. Și acum, la această lansare, a fost prezentă cunoscuta interpretă de muzică populară din orașul Câmpina județul Prahova, doamna Ofelia Florica Haranguș, însoțită de doamna Ana Moisei, secretara consiliului satului Bujor și domnul Nicolae Onuța, directorul Casei de Cultură din Bujor, unde doamna Ofelia conduce un ansamblu folcloric de curând format cu nume frumos „Bujorelul”. Publicul prezent în sală a fost unul select, dar nu prea numeros, din cauza pandemiei.

De la bun început autorul ne anunță că „Volumul este dedicat tuturor părinților iubitori, grijulii și jertfitori, asemenea bunilor noștri părinți Efrosinia și Ion Sofronovici, care au crescut și au educat opt copii.” Tot aici, la p. 3, mai jos, poetul are o „ Destăinuire”: „ Vrăjit de taina poeziei,/ De rostul gândului profet,/ Purtând povara omeniei, /În suflet eu rămân poet.” Am răsfoit cartea și m-am bucurat că printre poeziile dedicate mamei, tatei, casei părintești, aproapelui, țării și multor scriitori, am găsit și o poezie întitulată „ Bibliotecara,” din care o să reproduc un catren: „În lumea cărții, necuprinsă,/ Ținându-și candela aprinsă,/ De dimineață până seara,/ Ne-așteaptă bibliotecara.” ( Sofronovici, Ștefan. Părinții ca sfinții: Poezii de dragoste pentru Dumnezeu și Aproapele, pentru Neam și Țară, ediție adăug..-Buzău: Teocora, 2021, P.99).

Academicianul Mihai Cimpoi, care a scris prefața întitulată „Cărarea cea dreaptă a vieții și a poeziei,” a menționat că poetul Ștefan Sofronovici a venit în literatură cam târziu și încet, dar cumpănind asupra scrierilor sale și a menționat prezența filonului folcloric în versurile sale. Domnia sa, uitându-se în CV –ul autorului, a menționat că Ștefan Sofronovici a promovat și promovează valorile pe parcursul activității sale, amintind că acesta a fost primul director al Teatrului Etnofolcloric „Ion Creangă”și că au fost colegi de lucru la Teatrul Național „Mihai Eminescu” în anii 1982-1985, când domnia sa lucra în calitate de secretar literar, iar Ștefan Sofronovici – în calitate de administrator-șef. Apoi a citit un fragment din prefața semnată de domnia sa: „Noi, cei din epoca postmodernismului și globalizării, am cam uitat de virtuți și de valori și de ceea ce reprezintă ele pentru totalitatea omului, care – zuce Noica – este desconsiderată.

Ștefan Sofronovici se bucură că renaște credința, că „renasc Biserici albe din ruină – izvoare de demult cu apă vie,” se bucură de faptul că Dumnezeu ne mai călăuzește și ne îndreaptă pe calea cea dreaptă, că„ Putna în iubire ne adună.” De aceea, îmbracă versurile în formă de rugăciune, de acatist, de comunicare și cuminecare, de invocare a harului divin, care să-i facă altar inima, de dialog cu aproapele, care antrenează duhul folcloric al versului („ Lacrimi sunt apele, / Înstrăinatele,/ Plângem cu-aproapele /Jertfele plaiului, / Patima graiului…”)…

Un ciclu aparte îl constituie versurile de inspirație socială și patriotică – o adevărată rara avis în poezia de azi, poetul declarându-se român și purtător de „dor durut” și că-l are învățător pe Eminescu. Ștefan Sofronovici ne prezintă, printre altele, și o Glossă, formă fixă cultivată de Eminescu, care demonstrează o calitate mai deosebită a imaginarului poetic: să realizeze o viziune mai adâncită asupra raportului eului cu lumea și să prezinte o bucată poematică rotundă, bine articulată și urmând principiului ordinii și frumuseții discursului liric.” ( Mihai Cimpoi. Citat din: Sofronovici, Ștefan. Părinții ca sfinții: poezii de dragoste pentru Dumnezeu și Aproapele, pentru Neam și Țară. – Buzău: Teocora, 2021, p.4-5).

 Pe marginea cărții s-au expus mai mulți dintre invitați, prima căreia i s-a oferit microfonul fiind Olesea  – Olga Dînga, poetă și traducătoare, profesoară universitară. Dumneaei a mărturisit că l-a descoperit recent pe poetul Ștefan Sofronovici, cu ocazia acestei lansări și că a lecturat cu plăcere cartea, găsind în ea poezii care au impresionat-o plăcut. Poeta Olesea – Olga Dînga a selectat și a citit în fața publicului două poezii din cartea care se lansează („ Pe-un picior de plai” și „ O, Moldovă, Țara mea”), pe care le-a comentat cu iscusința unui teoretician în domeniul literaturii. Apoi a vorbit doamna dr. Miroslava Metleaeva, cunoscută scriitoare și traducătoare, care a spus că Ștefan Sofronovici scrie o poezie simplă, dar nu simplistă și că vede în el un poet al satului, al țăranului, al familiei, al tradițiilor populare, poezia sa având un substrat filosofic cu rădăcini în spiritualitatea românească. Dumneaei a menționat că domnul Ștefan Sofronovici i-a tradus câteva poezii din limba rusă în română și că le-a tradus reușit. Apoi doamna dr. Mariana Cocieru, șefa Sectorului de Folclor de la Academia de Științe a Moldovei a subliniat că poetul Ștefan Sofronovici este strâns legat de folclor nu doar prin cei zece ani de activitate în calitate de cercetător științific în Sectorul de Folclor, nu doar prin cele două culegeri de folclor editate, dar și prin ansamblul folcloric „Țărăncuța,”din or. Durlești, care activează de peste 30 de ani și prin poezia care o scrie, dovadă fiind și cartea lansată astăzi. Ea a amintit și de mama poetului, Efrosinia Sofronovici, un adevărat tezaur uman viu, de la care, printre acei mulți folcloriști care au cules folclor de la Efrosinia Sofronovici se numără și ea, și că multe din perlele folclorice din repertoriul „ Țărăncuței” sunt culese de la această informatoare cu o bogată zestre folclorică. Fosta șefă l-a felicitat pe autor, dorindu-i sănătate și frumoase realizări.

Pe marginea cărții a vorbit frumos și Dumitru Gabura, doctorandul academicianului Mihai Cimpoi, menționând că poetul Ștefan Sofronovici este în căutare de sine încă din anii studenției, abordând tematica socială, patriotică. Domnia sa a menționat poezii dedicate mai multor scriitori: lui Mihai Eminescu, lui Grigore Vieru, lui Nicolae Dabija, lui Mihai Cimpoi ș.a., apoi a citit în fața publicului poezia „ Mă încred în Dumnezeu”, care este un fel de rezumat al vieții poetului. Cuvinte frumoase a găsit în adresa cărții și a autorului poetul Gheorghe Stratan, care a menționat că sunt prezenți cu versuri ambii în antologia „ Prin vers, femeie, te admir”, apărută la editura „ Pontos”, 2019 și fiind alcătuită chiar de domnia sa, apoi în alte câteva antologii editate în România, la editura „Amurg sentimental.” Poeta Ana Onica a spus că îi place poezia lui Ștefan Sofronovici, unde tematica creștină este în prim plan și a menționat că în zilele noastre această tematică este nu doar binevenită, dar și necesară. Șirul de expuneri pe marginea cărții l – a încheiat ziaristul Andrei Viziru, care a luat și câteva interviuri de la cei prezenți în sală. Apoi interpreta Ofelia Florica Haranguș a încântat publicul cu un buchet de frumoase cântece populare. În încheiere a vorbit autorul, care mai întâi a mulțumit lui Dumnezeu pentru că ne-a ajutat să ne adunăm la Centrul Academic Internațional Eminescu, la acest eveniment cultural. Apoi a mulțumit dlui acad. Mihai Cimpoi pentru prefațarea cărții și pentru participare la lansare, autorităților locale de la Buzău –pentru finanțare și tuturor celor prezenți în sală – pentru susținere și participare la acest eveniment cultural. Apoi autorul a recitat câteva poezii, pe care le știe pe de rost: „Părinții ca sfinții,” „Iartă –mă, mamă,” „ Eminescu” (acrostih) și „ Românie, Țară – Mamă.”Profesoarele Tatiana Filipschi și Inga Mațcan- Lâsenco de la UTM, prezente la eveniment, au felicitat autorul cărții, înmânându-i câte un buchet de flori și exprimându-și bucuria participării la așa un eveniment cultural captivant. În timpul lansării, dar și după acest eveniment, pe adresa CAIE au venit mai multe aprecieri din partea celor care au privit evenimentul online.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s