In memoriam Alexandru Hâjdeu

Ștefan Sofronovici, CAIE

La 30 noiembrie 2021 s-au împlinit 210 ani de la nașterea lui Alexandru Hâjdeu, membru fondator al Academiei Române, tatăl scriitorului enciclopedist  Bogdan Petriceicu – Hasdeu. Cu această ocazie la Centrul Academic Internațional Eminescu, în data de 25 noiembrie, a avut loc un medalion literar dedicat marelui cărturar. Într-un dialog captivant cu academicianul Mihai Cimpoi am discutat despre moștenirea culturală lăsată de dinastia Hâjdeu – Hasdeu,  dinastie care a dat doi membri ai Academiei Române și două busturi pe Aleea Clasicilor din Chișinău: Alexandru Hâjdeu și fiul acestuia, Bogdan Petriceicu- Hasdeu. În Chișinău avem și două străzi care le poată numele, precum și Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu.

Alexandru Hâjdeu

Despre Alexandru Hâjdeu și neamul său Nicolae Iorga consemna că erau neam de nobili moldoveni refugiați în Polonia: „ …Se trăgea dintr-un  neam care, încă pe la 1670, părăsise Moldova, în suita exilatului domn Petriceicu, o rudă…A fost cunoscut – și, de la Asachi încoace, care l-a tradus și în franțuzește (probabil, textul cuvântării lui Al. Hâjdeu de la 1837, tălmăcit de Constantin Stamaty) – e foarte admirat,  pentru informația, îndoielnică, din el, ca și pentru avântul literar și , mai ales, pentru puternicul sentiment de  demnitate națională „ moldovenească” ce respira dintr-însul, discursul lui Alecu Hâjdeu, la deschiderea școlilor – rusești – din Hotin.” ( Nicolae Iorga, 1918, în lucrarea „ Continuitatea spiritului românesc în Basarabia.”).

Alexandru Hâjdeu s-a născut în s. Misiurinetz, ținutul Kriemenetz, gubrenia Volynei, satăzi reg. Ternopol, Ukraina de Apus, din părinții Tadeu și Valeria, având la naștere două nume Alexandru- Napoleon, tatăl său fiind un mare admirator al lui Napoleon Bonaparte. În anii 1822 – 1828 Alexandru împreună cu fratele său  mai mic, Boleslav, își fac studiile la pensionul pentru copii de nobili de pe lângă Seminarul Teologic din Chișinău. În 1829 devine student la Universitatea din Harcov, facultatea de drept,  pe care o absolvește în anul 1832, diploma fiindu-i înmânată peste un an. Încă fiind student, în anul 1830, în revista  „ Vestnik Evropy” ( „Mesagerul Europei”) din Moscova, în numerele 13, 21-22 și 23-24  publică nai multe lucrări în limba rusă, care vor fi traduse mai târziu: „ Despre calitatea (demnitatea) poeziei divine”, „ Despre scopul filosofiei,” „Duca. Tradiție din Moldova,” și „ Două cântece moldovenești.”În această perioadă, la Harcov,  scrie și un ciclu de „ Fabule moldovenești.” În anul 1830, scrie o lucrare de concurs referitoare la spiritul legislației împăratului rus Alexandru I. Pentru această lucrare studentului  A. Hâjdeu i se acordă medalia  mică de argint. Apoi în anul următor primește medalia mare de argint pentru lucrarea „ Despre procesul de nutriție al plantelor.”În data  de 2 februarie, anul 1836, la Cristinești, Basarabia, moșierul Al. Hâjdeu se căsătorește cu fecioara Elizaveta, fiica lui Theofil Dauksz.  La 28  februarie 1838 se naște fiul Thadeu, ulterior Bogdan Petriceicu –Hasdeu. Academicianul Mihai Cimpoi ne-a lămurit că Tadeu, în limba polonă  înseamnă același  lucru  ca și Bogdan în limba rusă – dat de Dumnezeu.  Alexndru Hâjdeu este autorul multor poezii, are un cuclu de „Sonete moldovenești.” Deși sunt scrise în limba rusă, ele au tematică românească:  „Străinătate și Patrie,” „ Hotarul (Principatului) Moldovei,”„ Suceava,”„ Chișinău” ș.a. Un rol important în promovarea spiritului românesc și în Unirea Principatelor Românești de la 1859, au avut cele două scrisori adresate românilor din țară, întitulate „ Epistolă către români.” Prima din ele   B. P. Hasdeu o publică în ziarul său „România” , nr. 1, din 2 ianuarie 1859 cu semnătura Alexandru Hotineanu.  Alexandru Hâjdeu a activat în calitate de avocat și de profesor, deținând diferite titluri importante, cum ar fi cel de membru  al Societății Imperiale Agricole din Sudul Rusiei ș.a.Nu a fost lăsat de către autoritățile rusești să se mute în România cu traiul. Moare la 9 noiembrie 1872, în or. Hotin,  ne ajungând  a împlini 61 de ani.

    Academicianul Mihai Cimpoi, ca de fiecare dată, a venit cu informații veridice, valoroase și de ultimă oră, cum îi stă bine unui mare profesionist în domeniul istoriei și criticii literare. Astfel am aflat, de la domnia sa, că Tadeu Hâjdeu, tatăl lui Alexandru Hâjdeu și Boleslav Hâjdeu, fratele mai mic al lui Alexandru, au fost poeți de limba polonă,  Alexandru Hâjdeu a scris în limba rusă, Iulia Hasdeu a fost poetă de expresie franceză, iar Bogdan Petriceicu – Hasdeu, scriitor de limbă română,  a scris și a vorbit în tocmai 29 de limbi! O cifră, care m-a uluit. Academicianul Mihai Cimpoi a amintit și de basarabeanul Eugen Coșeriu, care  a știut foarte multe limbi. Și Alexandru Hâjdeu a cunoscut 12  limbi:limba latină și vechea greacă, româna, rusa, polona, ceha, ucraineana, germana, franceza, italiana, neogreaca și spaniola.

„ Astfel, dinastia Hâjdeu-Hasdeu au avut o contribuție deosebită în dialogul valoric european și universal. Poezia și proza lui Alexandru Hâjdeu,  scrisă în rusește, abordează o tematică inspirată din istoria românilor, inclusiv a celor basarabeni și este pătrunsă de un profund spirit românesc”, a fost concluzia medalionului, exprimată de distinsul critic literar Mihai Cimpoi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s