DE  ZIUA  NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

Ștefan Sofronovici, Centrul Academic Internațional Eminescu

La Centrul Academic Internațional Eminescu, în data de 1 decembrie 2021, a avut loc un eveniment cultural de amploare. A fost sărbătorită Ziua Națională a României și a românilor de pretutindeni, la cei 103 ani de la înfăptuirea Marii Uniri de la Alba Iulia din anul 1918.  Doamna directoare Elena Dabija a salutat publicul din sală și cel virtual, și a ținut un discurs emoționant despre această zi de sărbătoare. Profesoarele de istorie, doamna Veronica Pârlea Conoval de la Colegiul Național de Coregrafie și doamna Nina Dicusară de la Liceul de Muzică „ Ciprian Porumbescu” au ținut o adevărată și fascinantă lecție de istorie  în fața unui grup de elevi, vorbindu-le  despre semnificația Zilei Naționale a Romțniei. Dumnealor au povestit pe scurt despre Marea Unire a Românilor din anul 1918.  Elevii au ascultat cu atenție această importantă lecție de istorie, povestită de la inimă la inimă. Profesoarele au amintit publicului că  românii basarabeni  au fost ocupați de către Rusia Țaristă în anul 1812, în urma războiului ruso-turc din anii 1806-1812.  La pacea de la București din 1812 turcii au încălcat înțelegerea dintre Imperiul Otoman și Țara Moldovei, unde Imperiul Otoman era garantul integrității  Moldovei și apărător al ei. Turcii au cedat atunci Imperiului Rus pământ ce nu le aparținea – o bună parte din teritoriul Țării Moldovei, numită  Basarabia, pământ aflat între râurile Nistru și Prut, care de veacuri era parte a Țării Moldovei. Mihai Eminescu scria la acea vreme în ziarul „Timpul”că turcii nu au avut dreptul să cedeze Basarabia,  iar rușii nu au avut dreptul să o ia. Dar târgul s-a făcut între două imperii hrăpărețe și Moldova a fost prădată de pământul ei strămoșesc. Astfel românii moldoveni, numiți și basarabeni, au suferit sub asuprire rusească timp de 106 ani, din anul 1812 până în 1918. Soarta a fost vitregă și condițiile de unire a românilor au apărut în rezultatul Primului Război Mondial, care a durat din  anul 1914 până în anul 1918.  Și principalul factor prielnic pentru români a fost faptul că în rezultatul acestui război s-au destrămat toate cele trei imperii care au ocupat pământuri românești: Imperiul Otoman, Imperiul Austro-Ungar și Imperiul Rus. Pofesoarele au povestit captivant că până a se ajunge la Marea Unire de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 a fost mai întâi  Unirea Basarabiei cu Țara – Mamă România la 27 martie 1918, apoi Unirea Bucovinei de Nord la 28 noiembrie același an. Basarabenii au dat tonul și i-au influențat și pe ceilalți români.  Mulți basarabeni și-au adus aportul. Sfatul Țării a fost un Parlament democratic și avea reprezentanți din toate păturile sociale și din partea etniilor conlocuitoare.  Votul a fost democratic și a exprimat voința întregii populații.  Printre făuritorii Unirii Basarabiei cu România  au fost numiți Ion Inculeț, Ion Pelivan, Pantelimon Halippa, Constantin Stere, Daniel Ciugureanu ș.a. Din partea României a fost amintit  Primul Ministru Alexandru Margheloman și Regele Ferdinand. Lista unioniștilor este lungă și în timpul de față putem afla informații detaliate despre acești mari români.  Apoi  a urmat  Unirea Bucovinei de Nord la 28 noiembrie 1918, unde și-au pus umărul românii de sub jugul Imperiului Austro-Ungar, care a rupt Bucovina din trupul Moidovei în anul 1775. Și iată la Alba Iulia s-a unit și Ardealul, care a fost asuprit sute de ani de către austrieci și, mai ales de către unguri, care nici azi încă nu s-au domolit, mai urzesc planuri secesioniste. La Alba Iulia s-a împlinit  visul de aur al românilor. S-a făcut întregirea României. S-au unit aproape toți românii  într-un singur stat. Cu părere de rău  politicienii de azi, precum intelectualii și preoții,  nu sunt la nivelul celor din anul 1918!

A urmat apoi un moment poetic, cu versuri din creația lui Mihai Eminecu. Publicul a ascultat mai întâi poezia  CE-ȚI DORESC EU ȚIE, DULCE ROMÂNIE , publicată la 14 aprilie 1867, în revista Familia, editată în orașul Pesta și redactată de Iosif Vulcan , care  l-a descoperit pe tânărul poet și l-a încurajat atunci, la cei 16-17 ani, când pornea pe drumul poeziei. Iată ce frumos scria Eminescu încă adolescent fiind.

Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,

Țara mea de glorii, țara mea de dor?

Brațele nervoase, arma de tărie,

La trecutu-ți  mare, mare viitor!

Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,

Dacă fiii-ți mândri aste le nutresc;

Căci rămâne stânca, deși moare valul,

Dulce Românie asta ți-o doresc…

Viață în vecie, glorii, bucurie,

Arme cu tărie, suflet românesc,

Vis de vitejie, fală și mândrie,

 Dulce Românie, asta ți-o doresc!

Apoi publicul a ascultat poezia DOINĂ, care este un strigăt de alarmă al poetului îndurerat de starea grea a poporului și a țării, în mare parte și din cauza străinilor cotropitori. Poezia a fost citită la Iași în data de 5 iunie 1883, în ziua când a fost inaugurată statuia lui Ștefan cel Mare, seara, în ședința „ Junimii,” care l-a aplaudat îndelung, mulți dintre ei cuprinzându-l.

De la Nistru păn la Tisa

Tot românul plânsu-mi-s-a,

Că nu mai poate străbate

De-atâta străinătate.

Din Hotin și pân la mare

Vin muscalii de-a călare,

De la Mare la Hotin

Mereu calea ne-o ațin;…

Cine-au îndrăgit străinii,

Mânca-i-ar inima cîinii,

Mînca-i-ar casa pustia,

Și neamul nemernicia!…

O poezie patriotică a citit și doamna Veronica Pârlea Conoval, autoare a mai multor cărți de poezie și proză.

Apoi a urmat spectacolul „Hai să dăm mână cu mână.” Ansamblul folcloric „Bujorelul” din satul Bujor, raionul Hâncești a prezentat publicului un buchet de cântece populare, unele cu tematică patriotică. Îndrumate de vestita cântăreață de muzică populară din România, doamna Ofelia Florica Haranguș, în calitate de conducător artistic, dar și de către directorul Casei de Cultură din Bujor, dl. Nicolae Onuța, fetele din Bujor au bucurat publicul atât prin ținută scenică, prin costumul popular corespunzător zonei, cât și prin repertoriul select. Cei prezenți în sală, dar și mulți prieteni ai noștri care ne urmăresc prin intermediul rețelelor de socializare au ascultat cu plăcere cântecele patriotice: Acasă-i România, Dorul Basarabiei și  Basarabie frumoasă (în interpretarea originală a lui Cristian Fodor). Apoi cele șapte interprete ne-au emoționat cu vocile lor sonore  interpretând cântece din folclorul local basarabean și din zona Moldovei: Dragele mele trei copile, Iubește, Gheorghe, iubește, Dragu-mi-i în sat la joc, solistă Iulia Agatini, Dragu-mi-i să cânt, să joc, Ieși, Ileană, pân la poartă, Joacă-mă, bădiță bine, solistă Loredana Damian, Fugi de-aici ș.a. Fetele din Bujor care ne-au cântat și ne-au încântat se numesc: Loredana Damian, Iulia Agatini, Ionela Fărâmă, Elisa Meculi, Alexandrina Tofan, Elena Emilian și Ana Maria Doboș. În timpul spectacolului s-au prins în horă  toți cei prezenți în sală, artiștii și spectatorii,  bucurându-se împreună de sărbătoarea mult dorită și așteptată pe meleagurile basarabene – Ziua Națională a României.  În final doamna directoare Elena Dabija a înmânat diplome de onoare celor două profesoare, dar și conducătorilor ansamblului „ Bujorelul.”

 LA MULȚI  ANI,  ROMÂNIA,  LA MULȚI  ANI,  DRAGI  ROMÂNI !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s