Mihai Eminescu: Cugetări

Maximele eminesciene sunt fascicule cu care geniul său străbate universul, concentrate de spirit creator și de sensibilitate. Poetul le cizelează ca pe o marmură, ori le lasă ca pe o stâncă sfărâmată; le concepe de sine stătător, ori le prinde ca pe podoabele operei sale. Maria BUCUR

Românii nu sunt nicăieri coloniști, venituri, oamenii nimănui, ci pretutindenea unde locuiesc sunt autohtoni, populație nepomenit de veche, mai vechi decât toți conlocuitorii lor.

• • •

Niciun neam de pe fața pământului nu are mai mult drept să ceară respectarea sa decât tocmai românul, pentru că nimeni nu este mai tolerant decât dânsul.

• • •

Popor românesc! Dacă fiii tăi ar fi fost uniți totdeauna, atunci și pământul tău strămoșesc rămânea unul și nedespărțit. Nu merge la mormântul Domnului tău cu sămânța dezbinării în inimă, ci precum mergi și te împărtășești Mântuitorului, astfel împărtășește-ți sufletul tău cu reamintirea trecutului.

• • •

O țară unde toți poruncesc și nimeni n-ascultă, o țară unde antiteza între partide se preface în adevărată dușmănie, unde Domnul (domnitorul) nu are puterea să-i împace, o asemenea țară e menită de a fi pradă vecinilor ei.

• • •

Oare neamul românesc cu toată trăinicia rădăcinilor are viitor, când trunchiul e rupt de întreg trecutul nostru și răsădit în mod meșteșugit în stratul unei dezvoltări cu totul străine?…

• • •

Cine conspiră cu străinii în contra instituțiilor țării și a poporului în mijlocul căruia trăiește – este un trădător.

• • •

Naționalitatea trebuie simțită cu inima și nu vorbită numai cu gura. Păstrarea naționalității noastre e lucrul de căpetenie pentru noi.

• • •

Noi înșine croim soarta noastră și a urmașilor noștri.

• • •

Constituțiunea nu este un mecanism, ci un text de lege, bun dacă se aplică bine, rău dacă se aplică rău.

• • •

Absolutismul nu este pururi și pretutindenea o nenorocire. Adeseori el e necesar și mari creațiuni istorice îi se datoresc. (…). Absolutismul sincer, întemeiat ca atare pe dreptul public al poporului, absolutismul care nu se rușinează de sine însuși și care crede că, prin o birocrație energică, cu învățătură de carte și incoruptibilă, se poate produce mai mult bine decât prin discuțiile alese sterpe ale unor parlamente inculte.

• • •

Valoarea întregii activități omenești nu atârnă de la ceea ce face omul, ci de la cum o face.

• • •

Canalia e totdeauna adaptabilă.

• • •

Stejarul nu crește pretutindeni; buruienile, în tot locul.

• • •

Adevărul e stăpânul nostru, nu noi stăpânim adevărul.

• • •

Numai arta națională are rațiunea de a fi, numai ea naște în infimele indivizilor întărirea și intensivitatea acelui simțământ subiectiv, care-i face ca toți să se numere de membri ai aceluiași corp.

• • •

În societatea despotică, ca și în cea demagogică, omul prin sine însuși nu însemnează nimic, banul e totul. Banul devine semnul distinctiv care clasează și deosebește oamenii între ei și, fiindcă el are o mobilitate proprie naturii lui, trece din mâini în mâini, transformă condițiile indivizilor, ridică sau înjosește familii, de aceea nu e aproape nimeni care să nu fie obligat a face încercări disperate și continue pentru a-l păstra sau pentru a-l câștiga.

• • •

Mijlocul pentru a înstrăina deplin țara, a o face nepăsătoare chiar de soarta ei, e corupere sistematică a spiritelor prin erigerea în principiu de guvernământ a teoriei: că banul câștigat fără muncă și parvenirea cu orice preț e unica țintă a existenței omenești.

• • •

Nu mai există o altă deosebire între oameni decât cea pe care o stabilește banul, oricum ar fi câștigat.

• • •

Bine și rău nu există, dacă nu există obiectul pe care ele să-l respecte sau atace: interesul individual.

• • •

Năzuința oamenilor după bogăție e identică cu năzuința lor după putere.

• • •

Bunăstarea unui popor se întemeiază tocmai pe armonia de interese pe care statul e menit a o face să domnească între toate părțile organismului social.

• • •

Copacul ca să nu crească strâmb, trebuie îndreptat de pe când e mlădios și tânăr; mai târziu, când toate deviațiunile de la calea dreaptă s-au învârtoșat în el, geaba-l mai sucești. Se poate îngroșa, se poate întinde, numai drept nu va mai fi. Așa e și cu mintea și caracterul. Dacă ele nu se disciplinează în copil încă, dacă nu i se imprimă adânc în toate apucăturile sale iubirea de adevăr și de muncă, să tot învețe el chimie și medicină și tot ce-o pofti, tot cumulard și vânător de câștig în socoteala altora va rămânea.

• • •

Civilizația adevărată a unui popor consistă nu în adoptarea cu deridicata de legi, forme, instituții, etichete, haine străine. Ea consistă în dezvoltarea naturală, organică a propriilor puteri, a propriilor facultăți ale sale. Nu există o civilizație umană generală, accesibilă tuturor oamenilor în același grad și în același chip, că fiecare popor își are civilizația sa proprie, deși în ea intră o mulțime de elemente comune și altor popoare.

Adevărata corupție: tendința de-a câștiga lesne și fără muncă, tendința de-a se gera în om mare fără merit, aceasta e corupția adevărată, ale cărei urmări sunt ura și invidia contra oricărui merit adevărat și cocoțarea nulităților în acele locuri la care numai o înaltă inteligenţă sau un caracter extraordinar dau drept.

• • •

Oamenii noștri, zic eu, sunt de-un cosmopolitism sec, amar, sceptic – ba și mai mult: au „frumosul” obicei de-a iubi orice-i străin, de-a urî tot ce-i românesc. Noi am rupt-o cu trecutul fie ca limbă, fie ca idee, fie ca mod de-a privi și cugeta.

• • •

Este ascuns în fiecare secol din viața unui popor complexul de cugetări care formează idealul lui, cum în sâmburele de ghindă e cuprinsă ideea stejarului întreg.

• • •

Cultura e puterea popoarelor. Cauza proprie a relelor noastre e lipsa de cultură adevărată.

• • •

Unde vei găsi cuvântul / Ce exprimă adevărul?

• • •

Demagogii sunt aproape toți vițioși, netrebnici, lași ca caracter și nerozi ca minte.

• • •

Și fiindcă demagogii, fiind în genere oameni înzestrați în loc de minte cu vicleșug numai, stăpânirea lor însemnează domnia brutalității și a viciilor.

• • •

Mintea nu se mănâncă cu lingura, ci o moștenește omul de la mamă și de la tată.

• • •

Un pas pe care-l face deputatul în cameră, o prostie care o zice costă pe țară bani și banul e munca.

• • •

Despotismul se întemeiază pe lipsa de gândire a maselor.

• • •

Poporul crede lesne celor ce-l amăgesc, e lesne măgulit de lingușirile demagogilor și se lasă dezbrăcat de cel ce-i aruncă o frază frumoasă și-l numește la tot momentul suveran, generos, mare, neîntrecut, unic pe fața pământului.

• • •

Dar așa ne e destinul, /Vitreg prea adeseori, / Unui lumea i-acordează, / Iar pe altul îl botează / Cu-a lui rouă de plânsori.

• • •

Nu putem dori decât ceea ce e cu putință.

• • •

Veni-va vreme și a dreptății celei drepte.

• • •

Stăpân e cel ce n-are stăpân, decât pe care și l-a pus el singur: Dumnezeu.

• • •

Fiecăruia-i dată de natură măsura de minte, pe care a fost s-o aibă. Educația poate să dezvolte puterile minții existente, nu poate însă pune ceea ce nu-i.

• • •

Mulți lucrează, dar puțini gândesc.

• • •

Vremi veni-vor când nepoții n-o pricepe pe părinți.

• • •

Arta de a guverna = arta de a armoniza interesele claselor societății, și aceasta pentru că tot ce este, este un rezultat al societății: limbă, spirit, învățătură, avere, civilizație, putere.

• • •

Haina ce o poartă un om nu-i omul însuși, cum zdreanța unui obscur poate acoperi un geniu, cum purpura unui nume regal poate învesti pe-un idiot.

• • •

E prea adevărat că mai nu e om politic care să facă sofisme, căci sofistica e logica patimei și interesului și patima e oarbă, iar interesul uită tot, pentru a nu se vedea decât pe sine.

• • •

Legile nu se fac pentru persoane – luate individual. Legile unui popor, drepturile sale nu pot purcede decât din el însuși.

• • •

Când este vorba de interese mari, naționale, între care ocupă primul loc educațiunea și instrucțiunea tinerimei noastre, toți românii trebuie să aibă un singur sentiment, o singură inimă, și-n ea trebuie să fie gravate cuvintele: progres și moralitate.

• • •

Ea crede (mulțimea – D. P.) cum că duce a lumii soartă-n mână, / și singură e dusă de-o mână de șireți.

• • •

Căci are-n sân Moldova noastră / viteze inimi de creștin…

• • •

Ei! Lumea-i împărțită în proști și în șireți, / Iar patimilor rele viclenii le dau preț.

• • •

Cine nu minte niciodată e natura.

• • •

Poeții şi filosofii unei națiuni presupun în cântec și cuget înălțimile cerului și le comunică națiunilor respective.

• • •

Dacă între noi și în țară putem să ne împărțim în mai multe partide (…), în fața străinilor nu putem fi decât români și constituim toți un singur partid, partidul național.

• • •

Cine nu se pricepe la nimic se ocupă de politică. Un rău politic se poate vindeca pe cât timp puțini îl văd. Politica lingăilor trebuie lăsată pe seama lingăilor; pe flamura noastră trebuie scrise pur și simplu voințele noastre.

• • •

Aceeași idee, același lucru e una în mâinile unui partid, e contrar în mâinile celuilalt.

• • •

Fiecare om însemnat e rezultatul timpului său.

• • •

Toți suspină pentru patrie cu fizionomia cea mai plângătoare de pe lume și toți nu vor binele, ci numai posturile patriei.

• • •

Fără cultul trecutului nu există iubire de țară.

• • •

Vreme trece, vreme vine, /Toate-s vechi și nouă toate.

Selecţie şi prezentare, Dumitru PĂSAT

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s