Evenimentul zilei : 26 februarie

1871

Slavici îi trimite lui Gherasim Șerb o scrisoare în care îl întreabă: „Nu știu,cunoști pre Eminescu, ori ba? El e unul din cei mai talentați juni, care îi cunosc eu. Numai o slăbiciune are: e pesimist literar. Pentru el nu produce nimeni bine: chiar cu Alecsandri nu e îndestulit…‟

1874

La oferta lui Maiorescu de a-i acorda un ajutor de studii pentru doctorat, ofertă adusă de întrebarea cîți bani i-ar trebui  și mai ales cît timp, Eminescu răspunde evaziv: „Mă întrebați cît timp și ce mijloace îmi trebuiesc? Întorc mai de grabă întrebarea și spun: cît timp și mijloace mi s-ar putea pune la dispoziție, eu declarînd de mai înainte că sunt gata să rambursez totul, cînd mă voiu vedea ajuns cu titlul meu academic la un liman sigur. Căci e mai bine să iau după aceasta și să-mi măsur timpul și locul cu măsura realităților. Acesta e punctul lui Arhimede de unde poate fi înălțată lumea mea (afundată puțin în mocirlă).

   Cînd e vorba să vă spun ceva (da ori ba) atunci nu spun de obiceiu nimic și adevărata mea fire primordială se arată fără șovăire:  ‒ devin ticăit. Despre actuala mea poziție nici nu mai vorbesc nimic. E odată pentru totdeauna nesuferită și nu poate fi schimbată decît radical. Actualul meu mic Dumnezeu nu e un creator, ci o creatură – anume una de piele.‟

1878

Iconografia atît de săracă a lui Eminescu e gata a se îmbogăți cu o nouă fotografie, dar pentru execuția ei, Maiorescu îi comunică lui Iacob Negruzzi: „… Cu Eminescu am să mă duc eu mîine la fotograf, mai nainte însă la bărbier să se radă. La bohėme Roumaine…‟

1883

Vlahuță evocă o întîlnire cu Eminescu și planul acestuia în vederea construirii unui palat pentru artiști: „Nu știu cum potrivise el lucrurile din condei, că după ce se acoperiau toate cheltuielile prevăzute și  neprevăzute, mai avea ș-un escedent de vro cincisprezece mii de lei pe an. Și era o bucurie pe noi… Seara, însă, la birt, a trebuit să ne facem socotelile, pentru că toată averea noastră efectivă se încheia în trei lei, și vroiam să avem și de-aici, mai ales de-aici un escedent…pentru țigări.

   Ironia soartei a ținut să confirme în durată că ideea unui palat pentru poeți era o himeră. Multe decenii se plănuise a se construi pe colțul străzii Caimatei un palat al scriitorilor pentru care s-a emis chiar și un timbru special. La doi pași de acel teren locuise Eminescu în ograda mănăstirii Caimata.‟Apare volumul cu poezii de C. Mille. Îndată după apariție, Eminescu avea să-i facă lui Al. Vlahuță cunoscuta mărturisire:„Uite, dintre tinerii de azi, știi cine dă semne c-are să fie poet mare la noi?

–          Cine?

–          Mille. Da, da, nu te uita. Mille e poet… În Caietul roșu al lui am găsit lucruri minunate, minunate!…‟

1884

Poezia Te duci și Ani de suferință apare în Convorbiri literare.

Eminescu părăsește sanatoriul vienez Döbling. Însoțit de Chibici pleacă într-o călătorie de convalescență în Italia.

În registrul bolnavilor săi, profesorul Obersteiner notează în legătură cu Eminescu: „Reist mit Herrn Chibici nach Florenz.‟

Sursa: Vintilă, Petru. Eminescu: Roman cronologic. – Bucureşti: Cartea Românească, 1974. – 810 p.

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s