EMINESCU, PARADISUL INFERNAL ȘI TRANSCOSMOLOGIA

Această lucrare a văzut lumina tiparului în 2018 și prezintă – după cum spune autorul – un studiu început încă în 1996, ce la început purta denumirea Eminescu și secolul XX. Gândirea ascunsă, fiind rezultatul unor emergențe intuitive ale autorului, inspirate din scrierea eminesciană.

Referințele la domenii contemporane precum matematica, fizica cuantică, logica formală, teoria haosului și transdisciplinaritatea, ne tulbură conceptul de temporanietate, sugerându-ne, că nu noi trăim în perioada acestor domenii, ci Eminescu transcende veacurile, fiind contemporan tuturor vremurilor. Pompiliu Crăciunescu se întreabă: „De unde vine înfrigurarea cu care Eminescu se ocupă de știință?”. Răspunsurile sunt extinse în câteva capitole.

Un capitol întroductiv, întitulat Piramida răsturnată, unde autorul accentuează răspântia seculară de la începutul sec. XXI, în care opera marelui poet fascinează mai mult zona ocolită de Maiorescu în 1889, zonă, care sfidează orice canon și orice ordonare în semantică, în care P.C. vine cu un apel foarte sugestiv, citez: trebuie să urmăm gândirea eminesciană în abruptele sale viziuni ale vidului și în crunta luciditate a nebuniei, spre a asuma în integralitatea ei o operă pe care credem că o cunoaștem.                   

Primul capitol – Fascinațiile disimetriei – descrie în sine mandrele metafizicii, în care matematicile sunt concepute ca „geometrii ale misterului”, iar creația poetică include abstracțiuni matematice, motiv pentru care, autorul explică de ce metafizica trebuie înțeleasă ca o metamorfoză a tensiunii, iar singurul responsabil de criza conceptuală e plasat la nivel de limbaj. În acest context, P.C. face trimitere la geometriile fractale teoretizate de către Mandelbrot. Aici voi deschide o paranteză, menționând că, această ideie pornită din scrierea eminesciană și trecută prin cugetarea transcendentă a lui P.C., m-a inspirat să aduc în știință o nouă expresie pe care am numit-o fractal cuantic, fenomen descris în lucrarea Pornind din fractala eminesciană, cu definițiile de rigoare.

Al doilea capitol – Figurile vidului – explică tehnicile de transcendere a quadraturii cercului, prin uroboros, și interferența celor trei ipostaze: macrofizice, biologice și psihice, accentuând că, la Eminescu referentul irațional π echivalează vidul, poetul făcând legătură între existență și posibilitatea existenței, menționând în scrierile sale, că a nu fi fost niciodată, este singura formă a neexistenței. Tot în acest capitol autorul explică gama vidului, mirajul matematicilor, al geometriei și al calculului infinitezimal, ce vine la Emin dintr-o lucidă sfidare a categoriilor limbajului, incapabil să cuprindă Gândirea, numindu-le geometrii severe ale Logosului.

Al treilea capitol reflectă Fețele existenței, care începe de la expresia eminesciană viața e trăirea morții și transcende Al neființei adăpost în care ajunge Hiperion, fuziunea căror reclamă abandonarea conceptelor clasice a perfecțiunilor virtuale de „cosmos” și „haos”, intrând într-o modulație de tip pulsatoriu.

Denumirea celui de-al patrulea capitol, este cea mai strigătoare în această perioadă pandemică – Măștile nebuniei – descriind inefabila dimensiune a nebuniei eminesciene, care de fapt, reprezintă pliul de extremă luciditate a gândirii sale poetice și este o expresia spațializată a vertijului Realității, în care ideile sunt prinse și despre care Emin spune, că sunt grade a unei stări supuse la modificațiuni în infinit. În acest context, P.C. descrie noi interpretări ale frazei eminesciene despre teoria ecuației universale sau a raporturilor constante dintre finit și infinit, numind acest raționament viziune transcosmologică. Prin subcapitolul Arsura glacială autorul descrie limbajul și grafia de maxima concentrare adesea criptică, din Fragmentarium, în care atestă triumful himerei limbajului universal. În Ritmul imprevizibilității, nebunia este exclusă din reflecția filosofică și e percepută ca versant al rațiunii, întrucât logos-ul o exilează în tăcere. Încă un subcapitol elevat este și Ascunzișurile măștii sau paradisul infernal, în care autorul evidențiază cum se ajunge printr-o lucidă regresie a gândirii, către propriul centru „gândul fără de ființă” (din Mureșanu) și nefericitul poet din Ștefan cel Tânăr „ard ca steaua în propria-mi lumină”, acestea fiind implozii ale gândirii, ce echivalează alunecare în propriul abis. Tot aici, autorul dezvăluie Măștile ascunderii și unele sensuri ale gândirii poetului cu privire la cei, pe care-i crede purtătorii științei moarte, numindu-i astfel, pe oamenii învățați, dar fără talent propriu.

Și ultimul capitol este numit Noua viață mentală sau chipul absent, unde autorul descrie încrucișările invizibile ale Vidului cu Nebunia, încercând să arate, cât sunt de aproape catastrofa și mântuirea, sensul metafizic major fiind mirajul ecuațiunii universale. Aici P.C. explică cee ce el numește destruparea de sonorități, unde muzica este renunțarea la cuvânt și la imagine, în favoarea replierii depline, curgând din Scrisoarea I ca o vibrație interioară și tainică:

„De plânge Demiurgos, doar el aude plânsu-și

  Și fără de răsuflet, respiră-n sine însuși.”

Recunosc: în puținile cărți pe care le-am citit, ale interpretărilor scrierilor eminesciene, nu am găsit o deschidere mai mare în analiza fenomenelor transcendente expuse de Emin, decât cele pe care le-am găsit la P.C.!

În fine, autorul se întreabă – e la fel o întrebare, care ne induce în reflecție: cum oare o fi arătat concentrarea extremă într-o enigmatică ecuațiune universală, în gândirea atât de ascunsă sub masca Hiperion a ultimului Eminescu?

Îmi închei această expunere pe nota lui Wittgenstein, care a spus:

Despre ceea ce nu se poate vorbi, trebuie să se tacă…

Ana SÎRBU, Centrul Academic Internațional Eminescu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s