Cărarea cea dreaptă a vieții și poeziei lui Ștefan SOFRONOVICI

Ștefan SOFRONOVICI născut la 16 septembrie 1957, în satul Batâr, plasa Căinari, județul Tighina, în familia Efrosiniei și a lui Ion Sofronovici, care au crescut și educat opt copii.

Studii: Școala medie din s. Batâr, Facultatea de Filologie a Universității de Stat, Doctorantura la Academia de Științe.

Activitatea de muncă: etnograf la Asociația Artizana din Chișinău (1979); administrator la Teatrul Național Mihai Eminescu (1982-1988); director la Teatrul Etnofolcloric Ion Creangă (1988); director la Teatrul Actorului de Cinema (1989). Au urmat și alte funcții. Din anul 2010 a activat în calitate de cercetător științific în Sectorul de Folclor, Institutul de Filologie al AȘM. Din 2020 activează la Centrul Academic Internațional Eminescu. Este conducătorul Ansamblului folcloric Țărăncuța din Durlești, pe care l-a condus din 1990 până în anul 2012 regretata Tatiana Sofronovici, soția sa.

Cărți editate: Noi nu avem pământ de dat (2001; 2003); Dor de casă părintească (2005); Basarabie Română (2008), reeditată la Editura Buna Vestire, Blaj (2011); Ilenuța Româncuța (culegere de folclor), din repertoriul ansamblului folcloric Țărăncuța din Durlești, coautor Tatiana Sofronovici (2009); Lumânarea vieții. Tatiana Sofronovici. In memoriam (2014, 2015).

Vă propunem o revistă bibliografică de cărți semnate de scriitorul Ștefan Sofronovici pe care le puteți consulta în biblioteca noastră.

Sofronovici, Ștefan. Părinții ca sfinții : 99 de poezii de dragoste pentru Dumnezeu și Aproapele, pentru Neam și Țară / Ștefan Sofronovici ; pref.: Mihai Cimpoi. – Chișinău : Pontos, 2018. – 148 p. : il.

Autorul ne îmbie cu disponibilitatea sufletească creștină în universul său familiar, unde arde în vatră focul sacru și așteaptă mama rămasă singură, unde se mai păstrează căldura și lumina casei părintești din care tata a dispărut…

Ne dăm seama că Ștefan Sofronovici ne propune un jurnal sentimental, scris cu o sinceritate desăvârșită, prodomo sua, cu evocarea caldă a celor apropiați a țăranilor văzuți ca albinile, a prietenilor din țară, a poeților-colegi. Acad. Mihai Cimpoi.

Sofronovici, Efrosinia. Dragii mamei copilași: Proză. Poezii. Cântece / Efrosinia Sofronovici. – Chișinău: Pontos, 2017. – 144 p. : fot.

Poeta țărancă Efrosinia Sofronovici (n. 27. IX. 1926; Batâr-Căinari, jud. Tighina, care de mai mulți ani vine la copiii stabiliți în oraș, la Chișinău și Durlești) publică în volumul Dragii mamei copilași (ed. Pontos, Chișinău, 2017) versuri în stil folcloric, care constituie o cronică sentimentală, marcată dramatic a familiei sale.

Mărturisirile autobiografice din poeziile și cântecele propriu-zise se completează cu declarațiile finale ale celor ai casei, printre care a poetului Ștefan Sofronovici, care constituie o cronică sentimental-documentară a unei familii, care a întreținut în vatră focul sacru al sufletului românesc amenințat în spațiul basarabean de înstrăinare și neantizare. Acad. Mihai CIMPOI.

Sofronovici, Ștefan. Basarabie Română / Ștefan Sofronovici. – Blaj : Buna Vestire, 2011. – 264 p.

Ștefan Sofronovici este un autor crescut la școala înțelepciunii populare, la școala bunului-simț, al celor șapte ani de acasă. Versul său îndreptățind întru totul cifra sa cerească și sacră (născut la 16 septembrie), astrologic vorbind. Cum altfel? Veți zice. Doar poezia și titlul de poet nu sunt titluri ordinare, de rutină. În adevăr așa e. Doar versurile au o menire anume: de a roade în rugina ce se prinde de firile ignorante și arogante, spre a deștepta omul dintr-însele, iar pe cele nobile – de-a le înălța și mai mult în slăvile celeste ale frumosului și sublimului, momente pe care autorul Basarabiei române le are mereu în centrul atenției paternale și personale, ele alimentându-i speranțele și visele întru triumful binelui și necesarului, idealului întotdeauna însetate de reînnoirea și de meșteșugirea migăloasă și miraculoasă a graiului-craiului.  Tudor Palladi.

Sofronovici, Ștefan. Noi nu avem pământ de dat : [culeg. de versuri] / Ștefan Sofronovici. – Chișinău : Bons-Offices, 2001. – 96 p. : il.

Poeziile sale, scrise în majoritatea lor în perioada Luptei pentru Cuvânt, Valori, Libertate, Credință, Poezie, nu sunt focuri de artificii, menite să spintece doar pentru o clipă întunericul, ci – mai degrabă – focurile pe care le întreține zi și noapte un nauragiat de pe o insulă, așteptând să fie descoperit și salvat cu tot cu insulă… Bănuiesc că acea Corabie de dor și de vis, pe care o așteaptă să-l salveze, este însăși Țara, pe care o cântă și o slavește în fiecare vers, autorul. Acad. Nicolae Dabija.

Hai, măi frați, ș-om trăi bine: Culegere de folclor / text, concepție și realizare : Ștefan Sofronovici. – Chișinău: Pontos, 2019. – 204 p. : fot., n. muz.

Culegerea omagială de folclor a apărut cu ocazia împlinirii în 2019 a 60 de ani de la nașterea regretatei interprete de folclor Tatiana Sofronovici, fiind dedicată în memoria ei, precum și celor 30 de ani de la fondarea Ansamblului Folcloric Țărăncuța din or. Durlești. În culegere este inclus material folcloric și folclorizat cules de către Ștefan Sofronovici și regretata Tatiana Sofronovici . Multe din aceste piese, ce fac parte din repertoriul Țărăncuței, sunt îndrăgite de public, fiind apreciate și solicitate. Argumentul de forță al apariției acestei cărți este în primul rând valoarea incontestabilă a materialului folcloric pe care ea îl prezintă.

Lumânarea vieții: Tatiana Sofronovici: In memoriam / concepție și realizare: Ștefan Sofronovici; ed. a 2-a. – Chișinău: Pontos, 2015. – 188 p.

Volumul Lumânarea vieții este dedicat artistei Tatiana Sofronovici, conducătorului artistic al ansamblului folcloric Țărăncuța care a fost 22 de ani la cârma acestui colectiv. Din carte cititorul va lua cunoștință cu secvențe din viața și activitatea artistică a regretatei Tatiana Sofronovici care a fost și autoare de poezii și o harnică albinuță în grădina folclorului.

Prin vers, Femeie, te admir : Antologie lirică / concepție și coord.: Gheorghe Stratan. – Chișinău: Pontos, 2019. – 224 p.

Grupul de autori, adunați sub această copertă, nu prezintă texte și nici o dragoste „textualizată” în sens postmodren, ci se prezintă cu o trăire autentică la cotele cele mai înalte ale sensibilității. Ei admiră femeia atât pentru frumusețe și pentru darul divin de a fi izvorul vieții, cât și pentru calitățile ei deosebite de a fi implicată în toate treburile Cetății. Din cuprins: Ștefan Sofronovici: O, Maică Marie Fecioară; Femeie iubită; Mamă singură rămasă; Iartă-mă, mamă; La nunta de argint; Tatiana, floare aleasă (acrostih); Ca floarea; Te-am căutat să-ți dărui flori; Zâmbește, mamă, zâmbește; Nepoțica.

Sofronovici, Ștefan. Dor de casa părintească : Versuri. Proză / Ștefan Sofronovici. – Chișinău : Pontos, 2005. – 96 p. (Col. „Pegasus”)

Povestirile memorialistice ale lui Ștefan Sofronovici te invită la reflecții și-ți trezesc nostalgiile copilăriei, adolescenței și tinereții, adică a vârstei fericite, semn că autorul este din ceata haiducilor aleși.

Ștefan Sofronovici are un specific personal de a nara, unde portretul e un fel de piatră de încercare. Aici nu detaliul face portretul, ci specificul dominant al pesoanei, autorul trebuind să descopere și să lumineze acel ceva care face din omul simplu un personaj. Ca narator, Ștefan Sofronovici are această înclinație. Dumitru Păsat.

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s