Mihai Cimpoi – conștiință critică a literaturii basarabene

Înainte de a fi, cum ziceam, un om de bine, Mihai Cimpoi este un om de carte, un scriitor și, în critica literară, un constructor, în fine, un spirit care duce lucrurile la capăt. A scris o excelentă Istorie a literaturii din Basarabia, a publicat un Dicționar enciclopedic – Mihai Eminescu, care sistematizează pentru prima dată într-un volum datele esențiale despre biografia și opera lui Eminescu, despre cultura și temele publicisticii sale, în fine, despre cei care l-au editat sau au scris despre el și i-au tradus poemele. Un instrument indispensabil pentru cine vrea să știe mai multe și mai mult despre poetul pe care românii îl consideră „poetul [lor] național”. Mihai Cimpoi nu se oprește însă la Eminescu. A publicat, nu de mult, o istorie mai redusă (ca număr de pagini) despre începuturile literaturii noastre (Esența temeiului, îi spune el), cu bune interpretări din Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu și Ghica, urmărind ceea ce, sub influența existențialiștilor noștri (în primul rând Noica), criticul de la Chișinău consideră a fi esențial într-o operă literară: complexitatea ființei și a ființării. Grigore Alexandrescu este studiat din unghiul „insuflării ființării”, Heliade din acela al „Panhymnului Ființei”, în stihurile Văcăreștilor caută „mitul întemeierii” și „poetica facere” sau „fireasca facere”, la întristatul Cârlova, mort tânăr și cu o operă ce cuprinde câteva poeme, cercetează „mitemele esențiale” și „psihismul tulburat”. Cum toți acești autori de început (logotheți) provin din spațiul târgoviștean sau au avut de-a face cu spiritul vechii capitale, criticul le asociază și pe uitatul azi Ioan-Alexandru Brătescu-Voinești, autorul Puiului și al lui Niculăiță Minciună, nuvelist tipic pentru începutul secolului al XX-lea…

Cu pasiune, cu știință de cărturar vechi, legat de zapise și hrisoave, cu un extraordinar simț al responsabilității și al datoriei… Dovadă, totodată, că pentru el cultura este un mod de existență și – ca om dintr-o provincie românească lovită de istorie, o provincie ce a văzut și a pățit multe – el chibzuiește (chitește) bine lucrurile, ca Ion Creangă, și nu schimbă direcția, merge încet și sigur pe drumul lui. Urmașul răzeșilor lui Ștefan crede în continuare că românitatea poate rămâne unită și mântuită prin cultură, dacă nu poate deocamdată, altfel… Tot așa crede și cel care semnează aceste rânduri adresate acestui om prietenos, cu umor de bună calitate, vital, obsedat de mituri și arhetipuri, de o jovialitate bine stăpânită…

Academician Eugen SIMION

Astăzi, academicianul Mihai Cimpoi împlinește 78 de ani. Cu această ocazie Centrul Academic Eminescu vă propune expoziția online de carte cu genericul „Mihai Cimpoi – conștiință critică a literaturii basarabene”.

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s