Lansarea cărții-album  MONUMENTELE MIHAI EMINESCU

      La 3 martie 2020, în zilele sărbătorii Mărțișorului, în incinta Centrului Academic Internațional Eminescu de pe bulevardul Dacia din Chișinău, cu începere de la ora 13-30,  a avut loc lansarea cărții-album MONUMENTELE  MIHAI  EMINESCU. Acest mărțișor eminescian a fost adus la Chișinău de către cei doi autori: Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, membri ai Uniunii Scriitorilor din România, originari din or. Reșița. În prezidiu, în fața celor prezenți la acest eveniment cultural, alături de cei doi autori, s-au aflat academicianul Mihai Cimpoi, remarcabil critic literar și eminescolog, dr. Mariana Harjevschi, directoarea Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu și dna Elena Dabija, directoarea Centrului Academic Internațional Eminescu.

  MONUMENTE MIHAI EMINESCU - COPERTA INTREAGA   Timp de circa două ore cei prezenți în sală –scriitori, profesori, bibliotecari, studenți, elevi ș.a. au ascultat cu atenție informații captivante din viața și opera lui Mihai Eminescu, steaua polară a culturii românești. Doamnele Mariana Harjevschi și Elena Dabija, în calitate de gazde, au salutat prezența oaspeților cu acest valoros studiu despre monumentele Mihai Eminescu în sculptura statuară de pe teritoriul României și din afara ei, mulțumindu-le pentru efortul depus de a ajunge și la noi, vorba lui Nichita Stănescu: „ De acasă acasă.” Academicianul Mihai Cimpoi a apreciat munca celor doi eminescologi, afirmând că „ lucrarea este una valoroasă, cu multă informație fotografică și comentarii în cunoștință de cauză  și este vizibilă executarea ei la un înalt nivel tipografic.” Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla ne-au oferit cu sinceritate mărturisiri despre dragostea lor pentru Poet și moștenirea ce ne-a lăsat-o, despre munca de ani de zile la această carte, dar  și unele date despre ei, în calitate de autori.

    Am aflat, astfel, că această carte a apărut în cadrul proiectului ROMÂNIA CENTENAR,      1918-2018, fiind editată în or. Reșița, la Editura Banatul Montan, 2018, 144 p. și a fost tipărită cu sprijinul financiar al  GUVERNULUI ROMÂNIEI –Departamentul  pentru Relații Interetnice și Forumul Democratic al Germanilor din Județul Caraș- Severin.

       Pe coperta I avem statuia lui Eminescu din fața Ateneului Român, autor sculptorul Gheorghe Anghel (1904-1966), față în față cu bustul de la Constanța, la marginea mării, realizat de către sculptorul  Oscar Han, în anul 1930 și inaugurat la 15 august 1934, incluzând și statuia muzei. Pe coperta a IV- a sunt șase monumente, în centru avându-l pe cel de la Iași, care reprezintă o statuie în bronz realizată de către sculptorul Ion Schmidt – Faur, fiind inaugurată în anul 1929.

 „ De la cele patru fotografii și de la adânca lectură a vieții și operei eminesciene, sculptorii  români din toate generațiile lasă timpului lor și viitorului imaginea lui Eminescu: de la Ion Georgescu la Cornel Medrea, de la Ion Jalea la Ion Vlasiu,de la Ovidiu Maitec la Ion Lucian Murnu, de la Gheorghe Adoc  la Dumitru Pasima,fără să uităm numele Lui Romul Ladea sau al altora de demult: Storck, Ion  Faur- Schmidt.” (  Gheorghe Jurma, Erwin  Josef Țigla,  Monumentele  Mihai Eminescu, p.119).

       La pagina 122 din album  sunt prezentate șase busturi ale Poetului, în viziunea a șase sculptori: Ion Irimescu, Dumitru Gorșcovschi, Ion Dimitriu – Bârlad, Romul Ladea, Dumitru Pasima și Lazăr Dubinovschi cu îndrăgitul bust de pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică Ștefan cel Mare și Sfânt de la Chișinău, realizat în anul 1957, Aleea clasicilor fiind deschisă în anul 1958.

     Printre sutele  de fotografii cu chipul lui Eminescu în piatră și bronz, însoțite de informații  și comentarii,  în album găsim și versuri eminesciene: poeziile La steaua, Rugăciune, Numai poetul, Mușat și ursitorile, Stele-n cer, Odă (în metru antic), Peste vârfuri, Mai am un singur dor, precum și câteva fragmente din  Doină, Luceafărul ș.a.

     „ Albumul de față propune o panoramă reprezentativă a monumentelor închinate lui Mihai Eminescu, a tentativelor atâtor mari artiști de a descifra absolutul eminescian și de a se exprima pe ei înșiși în același spirit, ca dialog necesar în interiorul eminescologiei. Chipul geniului am încercat să-l situăm în context, aducând adeseori și alte imagini ale ambianței naturale sau urbane. Firește că nu am reușit o arhivă exhaustivă, mai sunt statui, case, instituții, precum biblioteci, școli, muzee, colecții care merită a fi cunoscute și consemnate în imagini fotografice spre mai dreapta lor prețuire. O cartografiere a acestui patrimoniu eminescian ar fi o datorie a tuturor.”( Gheorghe Jurma,  Erwin Josef Țigla,  Monumentele Mihai Eminescu, p. 8).

    Erwin Josef Țigla mărturisește că timp de mai mult de cinci ani de zile a străbătut peste 15000 ( cincisprezece mii) de kilometri, fotografiind  monumente și plăci comemorative cu chipul lui Eminescu din România, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Austria și Germania. A realizat  o ediție liliput a Luceafărului, cu prima traducere a poemului în limba germană încă din anul 1889  a lui Ludwig Vinzenz Fischer, originar din or. Reșița, dar și o carte dedicată acestui traducător al poeziei eminesciene și promotor al ei în spațiul limbii germane.

      Gheorghe Jurma este autorul mai multor cărți despre Eminescu, fiind responsabil de  colecția editorială Eminescu din Reșița și organizator al expozițiilor de carte,  publicând bibliografii și cataloage cu tematică eminesciană.

     Împreună au realizat o serie de cărți-album, cu titlul generic Viziuni ( Reșița-2009, Anina-Steierdorf-2012, Bocșa -2014, Oravița- 2017). De asemenea volumul cu același titlu – Monumentele Mihai Eminescu, 2015. Unele titluri au fost apreciate cu Premii ale Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara.

     În zilele de 3-4 martie, cât s-au aflat la Chișinău, i-am însoțit în călătorie la Orhei, unde au fotografiat bustul poetului din oraș  și de la Liceul ce-i poartă numele, la Hâncești, fotografiind bustul din oraș, în Cimișlia, unde sunt două busturi: unul în oraș și altul la Liceul Teoretic Mihai Eminescu . La Chișinău au mai fotografiat încă patru chipuri ale Poetului: bustul din fața Centrului Academic Internațional Eminescu, cel  la Liceul Mihai Eminescu din sectorul Botanica și monumentele din scuarul Teatrului Național Mihai Eminescu, precum și cel de la Uniunea Scriitorilor din Moldova.

      Poeta Ana Blandiana este încrezătoare că „ Atâta timp cât orașele ne vor fi sfințite de statuile lui și tipografiile se vor mai purifica ritmic răspândindu-i poemele, putem fi siguri de noi, putem fi siguri că suntem.”

    Ștefan SOFRONOVICI, Centrul Academic International Eminescu

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s