Mihai Eminescu – stea mereu incandescentă a neamului

(Citim Eminescu 2020)

Din genialele spuse ale poetului: Nu putem porunci timpului să stea pe loc, nici putem face ca evenimentele să încremenească cel puţin, câteva ceasuri împrejuru-ne, ca să le putem fotografia, căci ele-şi urmează cursul lor necontenit, puţin păsându-le dacă ne dor sau ne bucură. În zadar minutarul ceasornicului ar sta pe loc: timpul curge alături de el, şi numai omul, având în faţă ziua de azi, eternul prezent, pune pietre de hotare între lucrări ce au trecut pentru totdeauna şi fixează pe orizontul negru al viitorului dorinţele sale ca ţinte luminoase, uneori de-a pururea neajunse (Mihai Eminescu).

Timpul trece nemilos, neîndurător de iute și ireversibil. Cu toate acestea sunt nume, care rămân veşnic în timp, trăind în  amintirea semenilor, prin ceea ce au creat şi au lăsat posterităţii. Mihai Eminescu – cel mai  Mare Poet – Om – Cetăţean, cel care a devenit în timp „Luceafăr” ce sclipește-n veșnicie, călăuză ce veghează și luminează destinul neamului său,  lăsând  „ţinte luminoase”, neatinse încă de nimeni.

Oameni talentați sunt mulți, dar valoroși mai puțini…, spune poeta Lidia Grosu… Eminescu este valorosul și talentatul cu a sa lume de geniu atotcuprinzătoare… Cu certitudine,  Timpul este cel mai înțelept, incoruptibil și neîndurător de exigent. El face adevărata selecție a valorilor, iar evenimentele ce se perindă an de an atestă valoarea incontestabilă a operei eminesciene și a spiritului universal – Eminescu.

Idealul pentru care a militat Mihai Eminescu întreaga sa viață activă până la sacrificiu de martir a fost Cauza națională, reperul fundamental fiind, limbă, istoria, credința, tradiția, neamul, unirea, cultură, valorile care ne pot reprezenta în lume ca popor. Pentru Eminescu aceasta însemna, mai întâi de toate, a întreprinde acțiuni concrete,  de apărare a identității și unității naționale pe întreg teritoriul moștenit de la străbuni. Unul din obiectivele primordiale pentru care a militat poetul a fost unirea provinciilor istorice românești, conform dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului: popoarele trebuie singure să-și hotărască soarta.

În acest context Mihai Eminescu rămâne a fi „Luceafăr” călăuzitor pentru destinul neamului românesc. El rămâne a fi acel erou care s-a ivit din sânul poporului său, fiind steaua mereu incandescentă a neamului. Mihai Eminescu a fost și rămâne a fi cel mai echilibrat creier politic al României în evoluție. Citindu-i articolele desprindem idei care ne ajută să înțelegem că stăm în fața unor axiome de valoare permanentă, pentru că le putem invoca la tot pasul ca pe un ghid de pedagogie națională.

Dar Cineva împinge geamul, / Timpul curge între foi, / După pași, abia se-aude, Eminescu-i printre noi… El pătrunde în odaie, / El se simte ca acasă, / Peste Prut, la Chișinău, / Ca un frate la o masă (…) (Victor Cobzac). E la Centrul Academic Internațional Eminescu, printre cititorii săi.

15 ianuarie 2020 o zi semnificativă pentru noi, marcată de mai multe evenimente: 170 ani din ziua nașterii poetului nepereche Mihai Eminescu; 20 ani de la fondarea Centrului Academic Internațional Eminescu; Ziua Națională a Culturii. Cu acest prilej Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”, împreună cu CAIE,  au organizat a VI-a ediție a inițiativei comunitare de lectură publică a operei lui Mihai Eminescu, cu genericul Citim Eminescu!.

A devenit o tradiție ca luna ianuarie a fiecărui an să fie dedicată în totalitate Marelui Geniu al Literaturii Române și Universale Mihai Eminescu. Anul acesta, însă, este unul deosebit prin faptul că    s-au identificat câteva festivități cultural-artistice în una mare și fastuoasă… Au trecut ca un vis anii de la nașterea Geniului Poeziei Române – Mihai Eminescu. Pe acest parcurs de timp s-au scris și se vor scrie multe lucrări și studii științifice despre enigmatica viață a Marelui Poet. Am trăit și trăim cu Eminescu în suflet.  Îl  venerăm, îl iubim, îi citim opera, păstrându-i veșnică memoria.

Aceste evenimente de anvergură au drept scop: valorificarea creației literare a poetului; sensibilizarea culturală și exprimarea artistică prin poezie a publicului larg; apropierea tinerei generații de tezaurul creației poetice naționale; promovarea și stimularea tinerelor talente; cultivarea capacităților estetice, astfel,  participând activ la dezvoltarea culturii naționale.

Sărbătoarea începe cu depunerea de flori la bustul poetului ce se înalță măreț în fața bibliotecii Eminescu, dându-i evenimentului o alură de victorie. Reprezentanții Preturii Botanica, în persoana pretorului, vice pretorului, reprezentanților secției cultură… Directorul general al BM „B. P. Hasdeu”, dna Mariana Harjevschi, directorul CAIE, dna Elena Dabija, oaspeți, elevi, profesori, cetățeni… Totul se produce pe fonul muzicii, care scaldă întreg Bulevardul Dacia și invită lumea la sărbătoare.

După luările de cuvânt a înalților oaspeți, în care-și exprimă admirația pentru evenimentele zilei, aduc felicitări și urări de bine tuturor iubitorilor creației Marelui Poet, le-am oferit „scena” elevilor îndrăgostiți de creația eminesciană.

            Isonul a fost dat de vocile cristaline și luminoase ale minunaților copii din corul „Vocile primăverii”, de la LT „Ion Creangă”, care instantaneu au creat o stare de bine tuturor celor prezenți. A fost o îmbinare de versuri și muzică interpretată de corul de fete, corul de băieți, vioară, pian; „Somnoroase păsărele”,  „Lacul”, „Pe lângă plopii fără soț”, „Ce te legeni…”, „Seara pe deal”, „Aseară, Eminescu”, soliști: Luca Dumitru, Andreea Darii, Nicoleta Arhiliuc, Valeria Corovai, Diana Efros, dirijor, Ludmila Tîrși-Bejenar, pian, Verginia Luca, pian.

 Între timp „Sala Eminescu” devine neîncăpătoare. Primii sunt elevii claselor a II–IV-a, de la LT „Mihai Eminescu”, însoțiți de învățătoarele Parascovia Covali și Oxana Rotaru. Elevii, Alexandra Șaptefrați și Codrin Oprea ne prezintă o dramatizare-dialog Mihai Eminescu-Veronica Micle, transpunându-ne în vremi demult uitate, poemul ”Crăiasa din povești este recitat cu multă expresivitate și artistism de eleva Anastasia Șaptefrați, alți copii prezintă un colaj de poezie.

Profesoara Iulia Cazangiu, care și-a anunțat participarea din timp, a venit cu discipolii săi, cl. I, de la LT „Mircea Eliade”. Cu multe emoții elevii Nicoleta Botnariu, Selena Gaidău, Sofia Ponța și alții au recitat „Colinde, colinde”, „La steaua”, „Luceafărul”, etc.

Un frumos și profund omagiu cu genericul: „Lumea-i cum este… și ca dânsa suntem noi”, i-au adus elevii cl. a XII-a, de la LT „Elena Alistar”, îndrumați de profesoara de limba și literatura română, dna Antonina Rață. Au fost prezentate spicuiri din poemele: „La steua”, „Numai poetul”, „Criticilor mei”, „Scrisoarea III”, „Scrisoarea I”, „Cu mâine zilele-ți adaogi”, „Glossă”, „Împărat și proletar”, „Doina”, încununându-și recitalul cu cântecul „Eminescu”, versuri de Gr. Vieru, muz. Ion Aldea-Teodorovici.

Un alt moment emoționant ne-au creat elevii, cl. a VIII-a, de la LT rus  „Dimitrie Cantemir”, însoțiți de profesoarele de limba și literatura română, Marina Țvetaeva și Aliona Pintea. Neli Verijan, Daniel-Iulian Țăbârnă, Olga Moiseenco, au recitat poeziile: „La steua”, „De-aș avea”, „Seara pe deal”, a fost cantata, acapela de Alisa Rusnac.

Elevii clasei a XI-a de la LT „Spiru Haret”, susținuți de profesoara de limba și literatura româna, doamna Natalia Stoianov, au avut o evoluare absolut deosebită, un microspectacol literar, regizat cu mult talent de eleva Alina Țurcanu, întitulat „Din dragoste  de  Eminescu pentru contemporani”. S-au folosit surse monografice, „Viețile paralele” de Florina Ilis, apărută recent, o nouă viziune asupra vieții și operei     eminesciene. A fost înscenat și prezentat un „brifing” de presă a jurnaliștilor cu Marcel Roșca în rolul doctorului Șuțu, despre moartea poetului. Tinerii Mihaela Turchină, Andrea Golovatenco, Andreea Sima, Cătălina Corcinschi, Nicoleta Jantuan, David Balan, Mădălina Stăvilă,    s-au pătruns de emoție și profundă trăire a evenimentului, cu un puternic impact asupra publicului.

Frumoase emoții a semănat Nicoleta Filipschi, eleva cl. a XII-a de la LT „Iulia Hasdeu”, recitând poemele „Criticilor mei” și „Rugăciune unui dac”,  acompaniată de chitară.

            Impresionantă a fost evoluarea juristului, cantautorului, Vasile Fotescu. Dumnealui a adaptat la muzica, compozitorilor străini Richard Claydeman și F. Duval, poeziile  „Trecut-au anii”, „Departe sunt de tine”, „De-or trece anii”, făcând prelucrări noi, a ieșit ceva deosebit și plăcut auzului.

Și anul acesta ne-a încântat cu prezența sa bardul și cantautorul de la Căușeni, domnul Ion Trifan, cel care a pus pe muzică peste optzeci de poeme eminesciene, multe din ele postume. Un om de mare omenie, onestitate rară și un spirit civic autentic. A interpretat mai multe lucrări: „Doina”, „Gândind la tine”, „Pe gânduri ziua”, „De ce să mori?”, „Adio”, „Să fie seara-n asfințit”…

Pentru a-și aminti, a reînvia în memorie acest nume Eminescu, imortalizat de generații, s-au prezentat la eveniment elevii de la mai multe licee din Cartierul Botanica: LT „Mihai Eminescu”, cl a VII-IX-a cu profesoara Nina Mogâldea, care au recitat poezii în limba franceză. Eleva cl. a IV-a Sofia Sorocovici, o îndrăgostită de poezia eminesciană, în fiecare an pregătește ceva deosebit pentru acest eveniment, ne-a recitat cu multă pasiune poemul „La Bucovina”.

Un tablou muzical-literar, bine regizat, cu genericul „De drag de Eminescu”, a fost prezentat cu multă măiestrie, emoție și putere de transmitere, de elevii cl. a VI-XII – a de la LT „Mircea cel Bătrân”, însoțiți de directorul adjunct pentru instruire, profesoară de limba și literatura română, doamna Angela Dascăl. Sunt tinerii, pasionați de literatură și carte, nelipsiți de la activitățile organizate la CAIE. Doar câteva nume: Alin Țurcan, Nicoleta Zatic, Cătălina Epureanu, Cristian Lupașcu, Nicolae Cepraga, Aliona Țânțari, Gabriela Catană, Valeria Polțchi, Vlada Jdanov, Andreea Argint, Nicoleta Cojocaru…

Un moment interesant și captivant ne-au propus elevii cl. a X, XI-a de la LT „Nicolae Iorga”, Însoțiți de bibliotecara Eugenia Stamatin. Și-au prezentat programul, ca întotdeauna, cu mult artistism și putere de transmitere. Un moment de neuitat ne-a făcut să trăim Ana –Valeria Țurcanu cu fragmentul din poemul postum „Memento mori” (Panorama deșertăciunilor), unul profund filozofic.

Cu aceleași gânduri frumoase ne-au sosit și elevii cl. a VI și XI-a de la Liceul de Limbi Moderne și Management, împreună cu profesoarele Viorica Lungu și Ana Vlad. Anastasia Vârlan și Andreea Lazăr au recitat în engleză și franceză poemele „Doina” , „Luceafărul” etc.

Un frumos omagiu Marelui Poet, bine gândit și regizat, cu o selecție deosebită s-au prezentat studenții de la Colegiul Pedagogic „Alexei Mateevici”. Viitoarele învățătoare au demonstrat cunoaștere și atitudine pentru creația lui Mihai Eminescu, prin colajul de poezie în mai multe limbi și cântecele propuse. Profesoara  Elena Banari și Olga Trudov-Mațarin se pot mândri cu discipolii săi.

Și acei de la Colegiul Național de Coregrafie, ghidați de Veronica Pârlea-Conovali, scriitoare, Magistru în istorie, împreună cu Mariana Sărătură, profesoară de limba și literatura română, ne-au venit într-un număr numeros de elevi, pentru a asista, dar și prezenta un frumos și sensibilizant colaj de poezie din opera eminesciană.

Uimitor de emoționantă este întotdeauna evoluarea în fața tinerilor a scriitorilor noștri consacrați, celor, ce mai întâi i-au adus un omagiu poetului nepereche Mihai Eminescu pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare”, apoi au venit să depună flori la bustul Eminescu din fața Centrului Eminescu și să-și exprime bucuria sărbătorii cu cei prezenți în sală. Poetul Nicolae Dabija a menționat că poezia lui Eminescu este o adevărată rugăciune, amintindu-și o întâmplare , în care poemul „Luceafărul”, grație celor 98 de strofe l-au salvat pe un condamnat la moarte prin pădurile Siberiei. Iulian Filip și-a amintit cum a fost înființat CAIE și s-a bucurat pentru tot ce se întâmplă aici, apoi a recitat poezia „E multă roadă-n tei”;  Scriitorul Vladimir Beșleagă a vorbit despre creația lui Eminescu, care trebuie citită, având în față o foaie de hârtie și un creionaș pentru notițe, ea trebuie studiată, analizată și pătrunsă în profunzime…, Claudia Partole a citit în premieră poemul „Poveste…”, care descrie toate dorurile și durerile neamului acestuia, prădat, vândut, despuiat de onoare și nume: „Acuma-s stăpâni / Peste neam – vânzătorii…/ Se uită la ei, ca la sfinți / Cerșetorii (…)”; Mihaela Perciun, a dat citire câtorva gânduri selectate din publicistica poetului referitoare la Basarabia; Traianus Vasilcău a citit propria creație „Dor de Eminescu”; Vasile Căpățână le-a povestit celor prezenți despre emoțiile trăite, jucând rolul lui Eminescu într-un spectacol cu același nume, făcând și o donație de carte bibliotecii;

Ana Bantoș, istoric și critic literar le-a vorbit celor prezenți despre creația lui Eminescu, subliniind că cercetătorii-eminescologi găsesc în continuare noi și noi momente ce țin de viața și activitatea poetului și omului Eminescu; Miroslava Metleaeva, scriitoare, traducătoare, doctor în filologie, a vorbit despre traducerea poemului „Luceafărul” în limba rusă, a recitat un fragment în limba rusă și ucraineană; Poeta Ecaterina Iurcu-Urâtu  și-a exprimat dragostea pe care i-o poartă poetului încă din copilărie și care, crede că a influiențat-o să scrie și domnia sa; Cu multă emoție a vorbit despre Poetul Nepereche doamna  Sabina Cojocaru, poetă, prin poezia-dedicație „Contract cu viitorul”; Raisa Plăieșu, poeta cu vocea-i domoală  a recitat creația proprie „Mai cântă Eminescu-n noi”; Lidia Grosu, poetă, critic literar a vociferat acrostihul, proaspăt scris, cu ocazia evenimentului întitulat: „Exercițiu al minții rămas”

Exercițiu al minții rămas,

Miracolul îți aparține –

Indiscutabil, subiectul…de eri și de azi…

Nimic s-a schimbat în idei de răsfăț.

Este adevărat: vanitoșii

Se tem de substanță

Cărarea-ți înfloritoare suportă

Umilele timpuri de gheață…

                       Mint denigratorii, că te-ar sfida

                       Indiferent de vorbe deșarte, străine,

Harul, noblețea și geniul tău îi domină…

Ai toate șansele, Eminescule, să-i mai auzi:

Iertarea își are-ale ei socoteli cu cei renăscuți.

Poeta Nina Slutu-Soroceanu foarte emoționată  mărturisește publicului, că dânsa face parte din generația celor care nu aveau acces liber la opera eminesciană, care era interzisă, care era păstrată și citită clandestin, citește poezia dedicată lui Eminescu „Ne strigă cineva din nemurire”. Și-au mai exprimat atitudinea și admirația pentru Marele Poet, pentru acest Centrul Eminescu, unul absolut minunat, care promovează necontenit opera Luceafărului Poeziei Românești; poetul Ion Cuzuioc cu dedicația „Icoana sufletului meu”; poeta Renata Verejanu; Șimanschi Ludmila, doctor în filologie s-a referit la cultura națională, vorbind publicului despre cartea „File din jurnalul unui scriitor”, bazată pe manuscrisele lui Nicolae Esinencu, oprindu-se la secvențele dedicate lui Eminescu. Toți și-au amintit în ce împrejurări au făcut cunoștință cu opera eminesciană…

Rămâne a fi o frumoasă tradiție participarea la acest maraton literar „Citim Eminescu” a filialelor Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”, inclusiv și a reprezentanților sediului central.  Domnul Ivan Pilchin,  din Sala de lectură în limba germană a comentat unele creații din Eminescu, a vorbit despre formarea personalității lui după școala germană și a citit două poeme din Eminescu în limba germană.

Vreau să menționez în mod special participarea Filialelor BM „B. P. Hasdeu”: Nicolae Titulescu cu un  program absolut deosebit și o prezentare inedită, pregătit în colaborare cu profesoara Ana Popov și elevii de la Gimnaziul „N.H. Costin”, respect pentru Aliona Nosatîi, fire mereu creativă și inventivă; ”Ștefan cel Mare” cu LT „Iulia Hasdeu”, profesoara Olga Burzacovschi. Poezia „Ce te legeni codrule”, program teatralizat; „Târgoviște” cu microspectacolul prezentat de teatrul de păpuși „Bibliopicii”, înscenat pe baza poeziei „Lacul” de către elevii LT „Dante Aligheri”, laude și admirație pentru Liliana Juc, directoarea bibliotecii; Filiala „Ovidius” a fost prezentă la eveniment prin Natalia Pintea, poetă în devenire, bibliotecar, pensionarele Paulina Simica și Viorica Harabara, care au recitat: „Și dacă”, „Rugăciune”, dar și de Victor Cobzac, poet, artist plastic, care a recitat creațiile proprii „Dumnezeu-n poezie” și „Portret de poet”. Un grup de participanți împreună cu jurnalista și poeta Elena Tamazlâcaru, au prezentat biblioteca „Alba Iulia”, cu un colaj de poezie, au ieșit cu cărțile în mână, desi le știau pe de rost, producând multă emoție. Gheorghe Glavațchi a recitat poezia „Mănușa”; Filiala „Alexandru Donici”, a fost reprezentată de corul „Vocile primăverii”, de la LT „Ion Creangă”,  evoluarea căruia a avut un impact plăcut asupra publicului prezent;  Filiala „Transilvania” de elevii LT „Gaudiamus”, îndrumați de profesoara de limba și literatura română Alexandra Tănase, Teodora Harghel „Pe lângă plopii fără soț”, Delia Gogoman „Revedere”, Felicia Pasat „Scrisoarea III”; Filiala „Lomonosov”, a fost reprezentată de directoarea Margarita Șcelcicova, care a vorbit cu atâta însuflețire despre poet, despre cele mai bune traduceri a creațiilor eminesciene în limba rusă, prezentând apoi cu multă expresivitate și artistism poemul „Venere și Madonă”, tradusă de Ana Ahmatova; Filiala „Onisifor Ghibu”, a fost prezentată de Ludmila Șimanschi;  „Maramureș” a venit cu un frumos moment artistic:  „Sara pe deal” la flaut Constanța Sinița și Marcel Busuioc, student la Academia de Muzică și Arte Plastice, canto academic, a interpretat lucrarea „Ce te legeni codrule”, din repertoriul regretatului Ștefan Petrache, după care i-am cinstit memoria cu un moment de reculegere; Filiala „Liviu Rebreanu”, reprezentată de Lidia Grosu, poetă; „Tudor Arghezi” , Sergiu Cojocaru, bibliotecar – impresiile lui Tudor Arghezi despre Mihai Eminescu și a recitat poezia „De-or trece anii”;  „Adam Mickiewicz”, a fost prezentată de Olivia Carabulea cu poemul „Criticilor mei”;  „Târgu-Mureș” de elevul LT „Orizont” Grigore Cerneanu care a recitat cu multă pasiune poemul „E împărțită omenirea”; „Traian”, elevii. LT „Traian”, Cristina Ciocârlan „O rămâi”, Beatrice Ursu „Luceafărul”; „Lesia Ukrainka”, Ludmila Barbă, a recitat în limba ucraineană; Filiala Codru a fost reprezentată de Nichita Mogoreanu cu un fragment din „Scrisoarea III”; „Hristo Botev” Tatiana Andreiciuc cu poezia „Înger păzitor” în limba bulgară;

E de menționat că majoritatea versurilor ce au fost recitate, parcă-s rupte din contextul realităţii basarabene de azi. Pe 15 ianuarie, an de an,  ne adunăm, cu mic cu mare, în preajma Marelui Eminescu, în lăcaşul bibliotecii Eminescu, unde, cum ne place nouă să zicem: „aici trăieşte spiritul lui Eminescu”,  el ne veghează, ne ghidează, ne luminează şi ne îndeamnă să fim mai buni, mai responsabili, mai puri şi ne amplifică şi ne întăreşte demnitatea. Ne adunăm spre a-l  comemora, a-i aduce elogii  şi a-l îmbrăţişa cu marea de flori, dăruite din dragostea pe care i-o purtăm. Mihai Eminescu a fost profet în multe aspecte, fiind foarte conştient de valoarea sa de creator: „Al meu nume o să-l poarte secolii din gură-n gură…” (Scrisoarea I). La 170 de ani de la naştere scriitorul şi publicistul Mihai Eminescu este mai actual ca oricând.

Momente de exaltare și emoție maximă a creat evoluarea solistei vocaliste, în Capela Corală „Moldova” Ludmila Romanescu, care a interpretat un popuriu de romanțe pe versurile lui Mihai Eminescu, acompaniată la chitară de Alexandru Reva.

Un program artistic, la un înalt nivel profesionist a prezentat Capela Corală „Moldova”, a Companiei Teleradio Moldova, dirijor Gabriela Tocari, la pian Olga Peiceva. Au fost interpretate mai multe lucrări „Când amintirile” de Constantin Arvinte, „Și dacă” V. Popovici, „Ștefan cel Mare”de Eugen Doga. Solista corului Adriana Spunei a interpretat romanțele „De-aș avea”, „Când amintirile”(o altă versiune de muzică)

E de menționat că majoritatea versurilor ce au fost recitate, parcă-s rupte din contextul realităţii basarabene de azi. Pe 15 ianuarie, an de an,  ne adunăm, cu mic cu mare, în preajma Marelui Eminescu, în lăcaşul bibliotecii Eminescu, unde, cum ne place nouă să zicem: „aici trăieşte spiritul lui Eminescu”,  el ne veghează, ne ghidează, ne luminează şi ne îndeamnă să fim mai buni, mai responsabili, mai puri şi ne amplifică şi ne întăreşte demnitatea. Ne adunăm spre a-l  comemora, a-i aduce elogii  şi a-l îmbrăţişa cu marea de flori, dăruite din dragostea pe care i-o purtăm. Mihai Eminescu a fost profet în multe aspecte, fiind foarte conştient de valoarea sa de creator: „Al meu nume o să-l poarte secolii din gură-n gură…” (Scrisoarea I). La 170 de ani de la naştere scriitorul şi publicistul Mihai Eminescu este mai actual ca oricând.

Multe și frumoase momente ne-au dăruit toți participanții, fapt pentru care le mulțumim nespus… A fost o zi reușită, o zi în care a dominat cartea, creația, emoția de calitate, sinceră, dăruită de fiecare suflet care ne-a pășit pragul, apoi coagulată într-o energie benefică plină de spirit eminescian, spirit înălțător până la stele… Ziua de naștere a Marelui Poet a trecut, dar Eminescu rămâne în continuare cu noi mai viu, mai drag, mai apropiat și mai plin de sfințenie ca niciodată.

Au mai intrat să-i aducă un frumos omagiu lui Mihai Eminescu şi simpli cetăţeni, care au trecut întâmplător pe lângă sediul Centrului Eminescu. Echipa CAIE a rămas foarte mulţumită de această frumoasă zi, în toate aspectele, mai ales spiritual. Eminescu trăieşte în sufletele noastre şi va trăi mereu atât cât se vor găsi oameni ce îi vor valorifica şi propaga opera. Să-i dăm lui Mihai Eminescu ceea ce i se cuvine, să-i dăm: neuitarea.

Larisa Arseni, Maestru în artă, bibliotecar

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s