Mărturisiri la porțile vremii

Scrisul în esență, este glasul sufletului, matricea caracterului. Cred mult în felul de a fi al Veronicăi Pârlea-Conovali, căci o carte este o dăinuire peste vremi, precum e casa părintească, fântâna, răstignirea sau o livadă, unde alergam cândva în sandale de Paști… (Editor Ana Manole)

În cadrul clubului de promovare a personalităților „Dialogăm și ne cunoaștem”, la Centrul Academic Internațional Eminescu e mare sărbătoare.

Protagonista frumosului eveniment este scriitoarea, poeta, Magistru în istorie, Membru al Uniunii Scriitorilor Europeni de Limba Română, omul cu suflet mare, cu dragoste de viață și de lume, mama, soție și bunică iubitoare –  Veronica PÂRLEA-CONOVALI.

Suntem  aici, la această întâlnire de suflet și de neam, pentru a face mărturisiri la porțile vremii, a sărbători o nouă carte, o plachetă de poezie civică,  „Dialog în vis”, un titlu sugestiv, care ne trezește curiozitatea și ne instigă la lectură.

La această sărbătoare a cărții și a sufletului ne-au sosit oaspeți din inima României, tocmai de la București.

Poetul, directorul, redactorul șef al revistei, dar și al Editurii „Amurg sentimental”, domnul Ion MACHIDON, scriitoarea, poeta, doamna Gabriela ALEF.

Ne-au mai onorat cu prezența: Claudia PARTOLE, scriitoare, poetă și un mare om de omenie; poeta și scriitoarea Galina FURDUI, consăteanca Veronicăi Pârlea-Conovali, astăzi în rol de moderatoare. Dina CIOCAN, scriitoare, poetul Ștefan SOFRONOVICI, Nicolae BĂLȚESCU poet, Andrei VIZIRU, ziarist Radio Moldova, Adrian BELDIMAN, compozitor, muzicolog, redactor șef la Departamentul Radio Moldova, Gutiera PRODAN, ziaristă, om de radio și mai nou pictoriță, Valeriu MOCANU, interpret de cântece patriotice și un mare roman; Olga TRUDOV-MAȚARIN, profesoară de muzică, compozitoare; Dorina IANCU, profesoară la LT „Iulia Hasdeu”, împreună cu discipolii săi. Elevii de la Colegiul „Alexei Mateevici” din Chișinău, Silvia GUZUN, directoarea Gimnaziului „N. H. Costin”, cu discipolii săi și încă mulți alții etc.

Veronica Pârlea-Conovali s-a născut la 12 noiembrie 1968, în Vărăncău-Soroca. A absolvit Colegiul de Comerț și Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova. Este profesoară de istorie la Colegiul Național de Coregrafie.

Apariții editoriale: „O dragoste ne-adună” (1998), „Bumerangul ecoului” (2001), „În grădina copilăriei” (2004), „Și-a venit ploaia…” (2006), „S. A. Bucuria – 60 de ani” (2006), „Țara din stele” (2007), „Cu dragoste pentru vârsta a treia” (2008), „Destăinuiri de pe lumea cealaltă” (2013), „Lăcrimează-n dor amurgul” (2016), „Galina Furdui în Lumina Baștinei” (2017), „Dialog în vis” Editura „Amurg sentimental”, București 2019. Această carte a  fost premiată cu Marele Premiu la Concursul de Creație Literară „Vara visurilor mele”, Ediția a XII-a, organizat de Revista „Amurg sentimental” și a fost tipărită într-un tiraj de 150 de exemplare, din finanțele Editurii „Amurg sentimental”.

Dacă e să facem un rezumat al problematicii abordate în cărțile scriitoarei Veronica Pârlea-Conovali, fie de proză or poezie putem  menționa că am găsit în aceste volume și rânduri așternute pe hârtie cu multă grijă și dăruire o realitate a vieții, descrisă într-un mod plastic, despre Dragoste, lumină, Speranță, evocări a diverse destine: zguduitoare, triste, distruse; desprindem evoluția istorică a acestui meleag și popor prigonit,  decapitat, deznaționalizat, dezrădăcinat, trimis pe meleaguri străine și vitrege, îndobitocit, înfometat, distrus practic în esență.

Autoarea pune în dialog marile întrebări și teme ale existenței noastre și ale poeziei în general. Creația dânsei ni se prezintă ca un generator și regenerator al unor stări pe care ni le provoacă lectura. Veronica Pârlea- Conovali descrie un amalgam de nuanțe, caracteristici concrete ale epocii noastre, reflectând profunde respirații istorice, de cultură, de credință, de altar inconfundabil al românismului.

Galina Furdui pe rol de moderatoare a evenimentului, salută audiența, o salută pe mama protagonistei, care este omniprezentă la toate lansările de carte, pe care le face Veronica Pârlea-Conovali. Mulțumește casei-gazdă care vine filă după filă, aproape săptămânal să realizeze asemenea întâlniri, or doamna Elena Dabija ca și doamna Larisa Arseni, Maestru în artă, sunt maestre la acest capitol și de aceea autorii din orice gen al manifestărilor artistice preferă să vină anume în această casă.

Face o incursiune în biografia scriitoarei Veronica Pârlea-Conovali, amintindu-ne că s-a născut în comuna Vărăncău, Soroca, un sat de demult!, vechi, dar nou mereu, un sat de gospodari, înțelepți care își cunoaște rolul mersului în această viață. Acest sat s-a manifestat cu multă dragoste pentru pământul pe care trăiesc. Reiese aceasta și din cărțile semnate de Veronica. Fiind Magistru în istorie, cărțile domniei sale sunt cu suport istoric, vorbind anume despre rădăcinile intelectuale ale satului. Veronica Pârlea-Conovali este firea cea mai reprezentativă din perspectiva psihologică, ideatică, dar și de sens, de rădăcină a meleagurilor sorocene. Vine de la cetate, care vorbește despre trăinicia gândului, cugetului a însăși existenței noastre. În cărțile sale insistă asupra filonului istoric, al adevărului despre noi, pentru că istoria adevărată vine să ne spună despre noi cei adevărați. Veronica semnează un șir de cărți de proză, poezie și publicistică analitică. Transfigurările valorilor artistice a Veronicăi sunt totale, plenare și convingătoare.

Despre subiectul cărții biografice, documentare „Galina Furdui – în lumina baștinei”, doamna Furdui a menționat că este o carte impunătoare cu foarte multe documente, poze, privind rădăcinile familiei Furdui, (care datează, aproximativ din 1400), familiei pe care o poartă și doamna Galina, dar și cu destăinuirile multor oameni din sat, care au cunoscut cum a evoluat această familie pe parcursul anilor.

Domnia sa s-a referit și la Centrul Academic Internațional Eminescu, ca fiind o instituție aparte. Activitatea acestei instituții este una deosebită prin ținuta intelectuală, prin capacitățile, abilitățile investigative pe care le face. Prin oamenii care sunt, nemijlocit, implicați în organizarea evenimentelor, prin capacitățile de a rămâne în timp și de a-l ține pe Eminescu în timp. Aici își are locul de lucru, academicianul și eminescologul Mihai Cimpoi, directorul de onoare al centrului. Tot aici a fost creată biobibliografia dânsului, o carte impunătoare și deloc simplă, pentru că activitatea dumnealui este una extinsă departe de hotarele țării și în așa fel s-a insistat pe recoltarea materialului din întregul arial. Acest centru rămâne a fi unul foarte activ și implicat la paragraful organizarea a diverse activități cultural-artistice prin strădaniile directorului Elena Dabija, dar și a distinsei artiste Larisa Arseni, pedagog, dar și moderator de excepție.

Doamna Elena Dabija, directoarea Centrului Eminescu a salutat la rândui prezența din sală, numindu-i prieteni ai Veronicăi Pârlea-Conovali, ai lui Eminescu, dar ai Centrului Eminescu. I-a salutat pe cei, care au pășit pragul centrului de mai multe ori, dar și pe cei care l-au pășit pentru prima oară, adresându-se aici la oaspeții din București, domnii Ion Machidon și Gabriela Alef. Toți suntem prieteni ai cărții ai poeziei, ai muzicii, prieteni a tot ce ține de cultură, de istorie, de neam. A mai subliniat că în această zi suntem la  o lecție publică, fiindcă noi suntem un public de românism, de limba română, de tot ce este sfânt, lăsat de strămoși, urmașilor noștri. Dacă e vorba de cartea „Dialoguri în vis”, atunci trebuie să spun că Veronica și-a înmuiat condeiul de-a dreptul în luceafărul lui Mihai Eminescu. Eminescu, fiind un mare patriot la vremea sa, ne-a lăsat această moștenire scrisă nouă, iar cei, care au venit în  urma lui, la sigur, sunt nepoții s-au strănepoții lui. Această carte vine în marea și infinita lume a cărților și vine aici pentru cititorii care îi vor deschide și îi vor citi paginile. Îi urează Veronicăi putere de muncă, inspirație și încă multe realizări.

Face o retrospectivă în istoricul fondării Centrului Eminescu, vorbește despre fondurile de carte deținute, despre traducerile creației eminesciene, după ultimile date, în mai mult de 255 de limbi, despre unii traducători, care ne-au vizitat în cadrul lucrărilor Congresului eminescologilor (șase la număr). Și-a amintit unii reprezentanți ai mai multor genuri de artă, care s-au inspirat din creațiile poetului nemuritor, dând naștere la noi opere de artă,  și încă despre multe alte lucruri interesante și bine de cunoscut.

Domnul Andrei Viziru, jurnalist la Radio Moldova a menționat, că o cunoaște pe Veronica de mai mulți ani, îi cunoaște creația, a participat la mai multe lansări. Veronica Pârle-Conovali este o poetă care trăiește ce scrie, prin aceasta se deosebește de alți poeți și scriitori, proza ei este trăită poezia la fel. Este o scriitură bărbată o scriitură care vine din filonul Leonidei Lari, din felul ei de a fi. Avem nevoie astăzi de această poezie patriotică. Este salutabil gestul Editurii „Amurg sentimental”, care a editat și a premiat această carte. Despre carte am realizat și un dialog pentru emisiunile „Dialoguri culturale” și „La Casa Radio”. Veronica Pârlea vine de la hotarele țării, de la mărgioară, bineînțeles că strămoșii i-au transmis aceste gene de a ține la hotar, la demnitate, la neam la tot ce e frumos. Dacă am avea mai mulți scriitori cu acest caracter bătăios, credem că multe lucruri ar putea fi realizate. Andrei Viziru subliniază că Veronica Pârlea-Conovali încă ne va surprinde cu alte noutăți editoriale în viitor și din suflet îi dorim aceasta.

 Adrian Beldiman a venit cu un cuvânt de felicitare la adresa protagonistei subliniind, că se bucură nespus pentru Veronica Pârlea-Conovali, care îi este și colegă de serviciu la Colegiul de Coregrafie. La fel ca și domnia sa își dorește ca într-o bună zi să putem spune că suntem o țară, pentru că asta am fost și asta urmează să fim. A avut ocazia să facă un interviu frumos în studioul Casei Radio Moldova în emisiunea „Cântă un artist” cu doamna Veronica și cu doamna Olga Mațarin-Trudov, profesoară de muzică, compozitoare, care a îmbrăcat într-o haină muzicală mai multe versuri din creația poetei Pârlea-Conovali. În discuție le-a descoperit dintr-o altă fațetă. Doi oameni talentați, doi oameni de artă, care au o colaborare foarte frumoasă.

Un alt vorbitor și un bun prieten al Veronicăi, Ștefan Sofronovici spune cu satisfacție, că asistăm la botezul unei noi cărți. Aduce felicitări autoarei și editorilor, care au editat acestă carte. Spune că a citit atent și și-a făcut câteva notițe de lectură asupra cărții „Dialog în vis”. Alocuțiunea și-a întitulat-o „Focul viu al dragostei de țară”. A menționat că în cele 49 de poezii din această carte sunt abordate multe teme, care seamănă cu un buchet de flori naturale, frumoase din câmpiile și pădurile Basarabiei. Cartea se citește ușor, fiecare poezie impresionează prin ceva distinct. Majoritatea poeziilor sunt scrise în stil clasic, dar se găsesc și elemente moderne și de publicistică. Tematica variată, demonstrează că poezia Veronicăi Pârlea-Conovali este inspirată din viață și este plină de viață, reflectând realitatea românilor basarabeni cu bune și cu rele. Autoarea ne îndeamnă să ne cinstim eroii, căci după cum știm martirii eroi și sfinții sunt reacția supremă a unui neam. În poeziile „Eroii”, „Slavă veșnică vouă eroi”, „Plânge Prutul”. Găsim scene dramatice din viața românilor basarabeni sub ocupație străină în poeziile „Siberia”, „În pragul casei”, „Înstrăinare” și altele. Motivele creștine le găsim în mai multe poezii: „Clopot sfânt”, „Vine ora”, „Rugă”, „Hristos a înviat”. Fiind profesoară de istorie ne dă lecții de istorie prin poeziile: „Vorbe drepte”, „Chemare”, „Vorbe sfinte”, „Veghe”. În unele poezii găsim teme existențiale, „Zilele de la urmă”, „Rostul vieții”, „Orizontul”, tema păcii în poezia „Și va fi pace”. O temă aparte este cea de dragoste pentru părinți, în poezia „Dor de părinți” și altele. Tot aici găsim poezia de dragoste: „Ploi de stele”, „Amintiri”, „Te-am căutat”. Invocarea poeților dragi „Eminescu”, „Leonida Lari”…

Cu multă admirație pentru Veronica Pârlea-Conovali a vorbit și doamna Dorina Iancu, învățătoare la clasele primare din LT „Iulia Hasdeu”, care a pregătit cu discipolii săi un recital de poezie, spicuit din cartea „Dialog în vis”. Dânsa a menționat că i-a recitit versurile de nenumărate ori și, de fiecare dată recitindu-le a simțit în interior un fior al renașterii naționale, al demnității a mândriei de țară și neam. Pe de o parte volumele Veronicăi Pârlea-Conovali ne inspiră dragoste pentru acest plai mioritic, pentru acest pământ, pe de altă parte este glasul durerii acestui popor îngenuncheat, căruia i s-au călcat forțat pământurile, istoria și limba, iar Veronica Pârlea-Conovali prin poezia sa renaște acest spirit al naționalității, al renașterii de neam. Domnia sa este o perlă a literaturii basarabene deoarece creația dânsei aduce în vizor adevărul pur al istoriei noastre.

Oaspetele de onoare, sosită de la București, scriitoarea, poeta, doamna Gabriela Alef, mai întâi și-a exprimat admirația pentru anturaj, pentru audiență și organizare. Poezia Veronicăi Pârlea-Conovali prezintă o lumină vie ce arde pentru a ridica tot mai sus pe cerurile divine, prin volumele sale cuvântul românesc, valorile strămoșești, țara noastră iubită. Flacăra să vă rămână vie pentru  slova românească. România înseamnă – Om în Grai. Mlădițele acestea ne păstrează graiul, încrederea în ceva luminos, frumos, în ceva mai bun, în ceva care va străluci (se referă la copiii care au prezentat un emoționant recital din poezia protagonistei). În conștient am înțeles că fiecare dintre noi suntem potențiali infiniți, care ne manifestăm aici tot cei frumos, bun în spațiul nostru finit, în trup. Aceste idei sunt reflectate în poezia Veronicăi Pârlea-Conovali Mă rog pentru tine, țară…: „Am întins mâna în zare,/ Dorind să pipăi viitorul unui popor,/ Să văd o cât de mica salvare, / Cu miros de rouă și dor./ Am întins mâna în spații, Să șterg păianjenul lăsat/ Peste cărți uitate din trecutul îndepărtat./ Am aruncat privirea-n zare,/ Să văd un viitor frumos,/ Dar cele văzute m-au întristat/ Și m-au durut până la os./ Nu sunt pesimistă și nici plângăreață/ Vreau pentru neamul meu o altă viață,/ Dar cu această nepăsare/ nici Domnul nu ne va da crezare.”

 Poezia patriotică astăzi este abordată tot mai rar și de aceea volumul „Dialog în vis” a Veronicăi Pârlea-Conovali a fost o adevărată bucurie pentru noi, cei de la „Amurg sentimental”. Directorul și poetul Editurii „Amurg sentimental” Ion Machidon a descoperit idei comune între volumul său de poezie „Cu tălpile goale” și poezia Veronicăi. Spre exemplu în poezia: Cântec pentru țară – „N-am să te uit vreodată țară/ Și nici uitată nu te voi lăsa,/ Că tu îmi ești căminul care/ Îmi dă lumină, liniște și pâine./ (…) / De-aceea, azi, îți spun  acestea,/ Cu Dumnezeu în rugă și în brazde,/ Că n-am să te trișez nicicând/ Cum unii vor și mă încearcă./ N-am să te uit vreodată țară,/ La brat vom merge împreună/ În lumea largă și vom spune;/ Doinele ni-s leagăne străbune./ (…) / Și-acum, și-ntotdeauna-ți zic,/ Tu, țara mea, nu te lasa răpusă/ De nici o vorbă de ocară – / Că te-ai născut să fii Zeiță-floare!/ (…) / Și fiecare zi ce o trăiesc e sărbătoare,/ Și dragoste de Limbă și Pace, deodată,/ Că, fără de tine, zău, ce m-aș face,/ Și frații, și părinții mei, unde ar sta?/ (…) / Tu, țara mea, coloană de fapte vitejești,/ A mea ai fost – și-a mea vei fi în veci!” .

Ion Machidon a subliniat: Țara aceasta este fibra noastră și oriunde vom umbla fie cu picioarele goale, ori cu încălțări din cele mai scumpe, să-i ținem parte, mai ales acum când trece prin momentele cele mai grele, și să luăm aminte la marele nostru înaintaș, cărturarul I. H. Rădulescu, care spunea: „Fără cărți naționale, fără literatură națională, nu poate exista nici patriotism, nici naționalitate”.

Pentru a fi patriot nu este o slăbiciune și nici o rușine da nici prilej de a ne război între noi, care ajunge mai repede pe scaunele înalte transformându-i pe semenii noștri în robii noștri. Este dreptul nostru, al fiecăruia de-a avea o țară în care noi să fim stăpâni. Dumnezeu a creat natura și pe om într-o armonie perfecta, cu suficiente mijloace de trai pentru toți locuitorii pământului. Noi, cei care scriem ne facem datoria de Oameni, de Cetățeni… Timpul ne va judeca dimpreună.

Scriitorii, poetii tratează sufletele obosite de disperare și nesiguranță prin cuvănt, prin ei vorbește însuși Domnul. Rugă – Scapă, Doamne, țara de furtuni,/ Și-adu poporul meu la masa rugăciunii/ Să fie-așa cum știm că este din străbuni/ Cu sufletul deschis spre tot ce-i românesc. (…) / Ascultă-mi, Doamne, măcar acum,  dorința,/ Și nu mă pedepsi – întru dreptate cer dreptate/  Și nu supunere – și nu sclavie pentru nimeni/ În țara mea, tot omu’trăiască-n armonie!…

Și alți prieteni ai poetei, scriitoarei Veronica Pârlea–Conovali i-au adus sincere felicitări și frumoase cuvinte de laudațio, moment frumos, emoționant și foarte prețios pentru un om de condei.

Protagonista în scurta sa luare de cuvânt a menționat că este o luptătoare pentru dreptate și adevăr. Poezia patriotică prezentată o transformă într-un  ostaș mereu pe câmpul de luptă. Un ostaș care luptă cu țara în spate.

Programul artistic, foarte expresiv, transmis cu multă emoție a fost pe potriva tuturor evoluărilor. Am ascultat recitaluri din poezia autoarei prezentate de elevii LT „Iulia Hasdeu”, Gimnaziul Teoretic „N. H. Costin” și studenții de la Colegiul Pedagogic din Chișinău, declamate la un înalt nivel artistic. Un program de romanțe interpretate de Olga Trudov-Mațarin și cântece patriotice interpretate cu multă însuflețire de Valeriu Mocanu și Veronica Pârlea-Conovali. Un moment foarte emoționant l-a produs solista Coralei „Moldova”  Adriana Spunei de la Radio Moldova, care a interpretat două creații, care i-au ridicat pe toți de pe scaune…

A fost o zi plină, de neuitat, condimentată cu multă emoție, momente de bucurie și satisfacție, multă bunăvoință, dar și de mulțumire pentru tot ce facem, cum facem, cine suntem și cum suntem. Urări de bine, frumoase realizări, fotografii cu protagonista, autografe, flori…

Toată întâlnirea a fost filmată de TV Popas și ulterior plasată pe Youtube.

Larisa Arseni, Maestru în artă, bibliotecar.

Un gând despre “Mărturisiri la porțile vremii

  1. Pingback: Veronica Pirlea Conovali: „Prin viață trebuie să fim uniți!” Top 10 cărți la Clubul IVC | Impresii din viata si carti / Svetlana Vizitiu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s