„Mărgăritarul prețios al țării – Basarabia”

Universul eminescian

moraras_mihai

Această sintagmă, luată în ghlimele, cu o vădită încărcătură metaforică, firește că-i aparține celuia, care a iubit, a pătimit și a suferit, ca nici un alt român la vremea lui, străvechea provincie românească. Desigur că este vorba de marele nostru poet al tuturor timpurilor Mihai Eminescu.

Paradigma titlului ce însoțește titlul notițelor de mai jos confirmă, credem, fără putere de tăgadă adevărul pentru care s-a zbătut întreaga-i viață, curajul nemărginit și consecvența incontestabilă a Luceafărului poeziei românești pentru acest „mărgăritar prețios al țării” pe care visa din adâncul durerilor sale s-o vadă odată și odată în deplina și măreața ei strălucire și afirmare. Dar n-a fost să fie! Oricum, generațiile recunoscătoare posterioare i-au dat dreptate celui mai combativ, bătăios și aprig apărător al plaiului basarabean, celui mai viteaz luptător pentru cauza reîntregirii tuturor pământurilor strămoșești, pe prima linie așezând-o, firește, pe draga lui Basarabie dezmoștenită.

Iar ea, Basarabia, nu l-a uitat niciodată, fiindcă Eminescu rămâne a fi Steaua noastră de veghe, cosmosul gândirii universale, ce i-au justificat enormele eforturi și credința pentru această palmă de pământ al Daciei străbune. Nu întâmplător dragul nostru Grigore Vieru ne-a lăsat pătrunzătoarea lui prezumție: „Eminescu să ne judece

***

Nu încape îndoială că universalitatea gândirii cosmice și a faptelor sale, acțiunile și legătura indistructibilă cu timpul pe care l-a trăit, le-a legat geniul eminescian, i-a făcut pe cei mai progresiști urmași ai cauzei și idealurilor sale naționale să-i continue prorocirea, să-și măsoare pașii tuturor acțiunilor lor pe măsura sacrificiului eminescian, a jertfirii sale depline ideilor și convingerilor sale de nestrămutat că lumea în care trăia numaidecât trebuia schimbată.

Trăind și acționând astfel, Eminescu s-a identificat cu însuși universul cosmic și cel uman, el devenind promotorul mișcării, adică a cunoașterii cosmosului nemărginit.

Probabil acesta a și fost scopul, pe care și l-au propus organizatorii celui de al VIII-lea Congres Mondial al Eminescologilor din 1-2 septembrie 2019, animat și orientat în direcția preconizată, datorită însuflețitorului înflăcărat, domnia sa fiind și Președinte al Congresului, adică cărturarului și ilustrului eminescolog academician Mihai Cimpoi. Ideea de a i se da acestui for unic în spațiul românesc genericul „Viziunea cosmică în opera lui Mihai Eminescu” a prins vivacitate chiar din start.

Deloc întâmplător și-au anunțat cu deschidere sufletească prezența cei mai profunzi și prețuiți eminescologi din România, dar și din cele aproape zece țări, precum menționa pe paginile săptămânalului nostru doamna Eugenia Tofan (serviciul de presă al AȘM). Așadar, este vorba de viziunea cosmică eminesciană, transcosmologia eminesciană, Eminescu între fizică și poezie, discursul public eminescian, geneza lumii, nemărginirea spațiului în care și-a dus traiul nefericit. Toate acestea au fost puse la baza luărilor de cuvânt, mesajelor, comunicărilor ce s-au ținut în cadrul desfășurării Congresului, ele urmând a doua zi la Centrul Academic Internațional Eminescu.

***

Unele amănunte referitoare la acest eveniment remarcabil ni le-a expus într-o formă concisă doamna director al prestigioasei instituții Elena Dabija:  „Congresul al VIII-lea Mondial al Eminescologilor din acest an s-a desfășurat, precum deja se știe, cu titlul „Eminescu și cosmologia”. Dacă în prima zi impresionanta întrunire și-a ținut lucrările la AȘM, a doua zi programul încărcat și bine pus la punct a continuat la Centrul Academic Internațional Eminescu. (CAIE).

Bineînțeles că cea mai mare bucurie a fost faptul că anume în acest an și la această ediție participanții au avut onoarea să-și lanseze cărțile, să-și expună opiniile, pornind la drum, ei fiind îndrumați din Univers chiar de Eminescu, acesta fiind transfigurat într-un bust superb din fața edificiului nostru de către sculptorul talentat, maestrul Romi Adam din Alba-Iulia. Acesta a fost planul și proiectul nostru de suflet pe care l-am dus până la capăt, în așa mod chipul luminosului poet dominând spațiul adiacent comunitar.

Lucru firesc pentru noi toți au fost întâlnirile cu oameni dragi, acesta debutând cu un mic recital de poezie eminesciană în fața monumentului, recital prezentat de poetul academician Valeriu Matei, directorul Institutului Cultural Român Filiala Chișinău, urmat de Ion Waigner Ciurea, Ion Mărgineanu și Viorel Dinescu. Mă bucură faptul că s-a reușit prezentarea unei extrem de valoroase colecții de carte, îndeosebi cu tematica eminesciană, autori George Coandă, Pompiliu Crăciunescu, Nicolae Georgescu, Theodor Codreanu, Dumitru CopiluCopillin, Valentin Coșereanu ș.a.

O surpriză plăcută a produs noua apariție editorială a acad. Mihai Cimpoi „Hyperion și Demiurg. „Luceafărul” , mit și drama existențială”, dar și prezentarea unor ediții speciale de mare valoare oferite Centrului nostru de către domnii Ion Pavăl, primarul comunei Dumbrăveni , Suceava și Mihai Chiriac, secretar al primăriei. În aceeași ordine de idei aș dori să numesc și alte nume de referință: Lucian Vasiliu, (editura Junimea, Iași) Aurel Ștefănachi, care a venit cu o impresionantă colecție de cărți (200 de ediții eminesciene). Ni s-au oferit și alte titluri de carte, multe din ele cu autografe, care  vor completa în mod fericit fondurile CAIE.

Au mai vorbit cu multă însuflețire și inspirație domnul academician Nicolae Dabija, domnii Pompiliu Crăciunescu, Daniel Corbu, Ion Gorgan, editorul Mihai Stan, Mihai Papuc, Dumitru Apetri, Vitalie Răileanu, Victoria Fonari, Vasile Tărâțeanu, Dumitru Gabura, Viorel Dinescu. Majoritatea celor prezenți au primit în final câte un volum semnat de domnul academician Mihai Cimpoi, lucrarea lui fundamentală revăzută întitulându-se „Dicționarul Enciclopedic Mihai Eminescu”.

Cu alte cuvinte, la capitolul „Eminescu” se muncește foarte mult. Căci nu în zădar au rămas pentru eternitate slovele genialului poet: „Al meu nume o să-l poarte secolii din gură-n gură

***

Așa este! Eminescu rămâne pentru toate timpurile Farul nostru călăuzitor. Nu ne rămâne altceva decât să muncim pe acest ogor cu demnitate, cu onoare, cu dăruire de sine, adica cu dragoste.

Mihai MORĂRAȘ

Centrul Academic Internațional Eminescu

Cules computerizat: V. Sîrbu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s