Cosmogonia luceafărului eminescian

Prețuiește prezentul – în el e trecutul și viitorul tău – цени свое сегодня в нем твое вчера и завтра (Miroslava Metleaeva)

În cadrul Clubului de promovare a personalităților „Dialogăm și ne cunoaștem” am organizat o conferință cu genericul: „Cosmogonia luceafărului eminescian”. O temă foarte interesantă și necesară elevilor din clasele liceale, care studiază opera lui Mihai Eminescu integral. Invitata evenimentului a fost Miroslava Metleaeva (pseudonim), în pașaport Luchiancicova – poet, prozator, eseist, ziarist, traducător, psiholog, savant, doctor în științe filologice, care a evoluat cu aceeași temă la Congresul Mondial al eminescologilor ediția VIII-a 2019.

Această temă a fost discutată pe larg, din diferite aspecte la Congresul Mondial al Eminescologilor și ne-a părut potrivit să-i cunoaștem și să-i implicăm pe elevii claselor de liceu. De această data i-am avut ca interlocutori pe elevii claselor a XII-a de la Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir”, împreună cu profesoara de limba și literatura română, director adj. pentru educație doamna Veronica Roșcovan.

Alexandru Vlahuță spunea referitor la creația lui Eminescu, că dacă dintr-o nefastă întâmplare s-ar fi pierdut întreaga opera eminesciană și ar fi rămas doar poemul Luceafărul, Eminescu ar fi fost tot atât de genial, fiindcă poemul Luceafărul sintetizează toate temele și motivele abordate în creația sa…

Moderatoarea dna Larisa Aseni a ținut să facă o scurtă prezentare a invitatei, deoarece tinerii nu prea cunosc oamenii care trăiesc printre noi și fac lucruri deosebite pentru cultura noastră națională. Miroslava Metleaeva este Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova și România, membru al PEN clubului Internațional. Scrie și publică mult : antologii și culegeri de poezie și proză în Republica Moldova, România, Rusia, Armenia, Kazahstan. Doar câteva exemple: Plachete de poezie: Trăiesc printre voi, Cântece nocturne, Umbra galeonului. Unele din aceste cărți au fost traduse în limbile rusă, engleză și alte limbi. Scrie proză pentru copii și maturi, Când părinții nu-s acasă. Pentru romanul Jocul în puzzle a obținut premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova. Sub egida Institutului de Filologie a Academiei de Științe din Moldova, unde muncește până în prezent a apărut volumul Literatura Moldovei la răscrucea veacurilor. Un loc aparte în creația doamnei Metleaeva îl ocupă traducerile. Traduce din literatura rusă în română și din literatura română în rusă. Traduce poezie, proză, filozofie. Este autor și coautor a multiple articole critico-literare și monografii. A fost menționată cu Diplome și Medalii pentru traducerile din opera lui Nichita Stănescu și Mihai Eminescu. E de menționat că traducerea capodoperei eminesciene Luceafărul este recunoscută ca una dintre cele mai reușite și exacte traduceri în limba rusă.

Începându-și discursul cercetătoarea subliniază: Pentru traducător, „Luceafărul” eminescian este un Univers static invariabil, care trebuie explicat și transferat într-un alt spațiu lingvistic, fără a distorsiona parametrii semantici și estetici ai originalului. În același timp, Universul poemului în sine este interacțiunea particulelor sale -lexicul, care oferă alte posibilități pentru traducător de a aproxima textul tradus la sursa sa originală.

       Pornind de la posibilităţile limitate ale traducătorului în interpretarea lucrării, deoarece nu are dreptul să se implice la modul subiectiv în textul original, se impune de atras atenţia asupra faptului că el dispune de alte perspective: „…el poate evidenţia o nouă abordare a lucrării, promovând sau subliniind în mod convingător anu         Tot procesul de traducere este o rătăcire prin labirinturile poemului, particularităţile spaţio-temporale, unde cuvintele-cheie – baza idiolectului eminescian – au un rol      îndrumător.

Curios e faptul că toţi traducătorii în limba rusă ai poemului consideră denumirea astrului ceresc drept un nume, adică distanţându-se de autor şi personificând sau umanizând personajul.

       La Eminescu cuvântul „luceafărul” în poem nu e scris niciodată cu majusculă, adică are doar funcţia nominativă, denumirea obiectului sau a fenomenului. În cazul nostru, „luceafărul” este sinonimul cuvântului „stea” în sens cosmic şi nu e vorba de numele personajului. În plus, steaua are o profundă şi multilaterală semnificaţie simbolică şi artistică în chiar textul poemului:

La Eminescu luceafărul e un apelativ arhaic al corpului ceresc – în cosmogonia populară românească e vorba de o stea de dimineaţă şi de seară – şi nu un nume de persoană. Însă în toate cele cinci traduceri canonice în limba rusă cuvântul stea („luceafăr”) e dat ca nume propriu de persoană (cu literă mare). Numele luceafărului-stea este Hyperion şi în poemul eminescian el este redat pentru prima dată de către Creator-Demiurg..

O altă cercetătoare Ioana Petrescu subliniază:  Această perpetuă naştere şi moarte a lumilor nu mai e însă pentru Eminescu  – aşa cum era pentru Kant – dovada perfectului „mecanism” al universului guvernat de o divină inteligenţă mecanică. Divinul devine la Eminescu nefiinţa, nedeterminare pură, care visează însă, în adâncul repaosului etern să-şi descopere sensul şi să proiectează, cosmogonic, într-o lume-oglindă. Gândirea umană e oglinda prin care divinitatea informă ajunge să se înţeleagă pe sine

      Doamna Metleaeva explică în continuare subiectul traducerii poemului Luceafărul, în special de autorii ruși, referindu-se la unele cuvinte neînțelese, s-au evitate special:  printre alte interpretări figurează şi următoarea: toiag – lumânare în formă de spirală care se aşază în mâna, pe pieptul sau la capul mortului.   Nu e de trecut cu vederea şi faptul că toiag semnifică şi numele celor trei stele luminoase aşezate la rând în mijlocul constelaţiei Orion, luând în considerare simbolistica metaforică şi alegorică a poemului „Luceafărul”. Cuvântul toiag în sensul de lumânare în formă de spirală care se aşază în mâna, pe pieptul sau la capul mortului, din punctul nostru de vedere, este confirmat şi de conţinutul strofelor următoare, 17 şi 18, unde este descrisă reîncarnarea luceafărului în chip de înger, asemănător cu cel de om, însă fără viaţă în raport cu microcosmosul însufleţitului trup uman, din carne şi sânge.   Aici se reflectă percepţia românească a morţii ca o veşnicie, ca o plecare în eternitate asociată cu frigul. Corpul viu e asociat cu căldura, cea ce este specific pentru Cătălina.   Poemul poartă în sine o informaţie codificată legată de lumea universal-cosmică şi uman-terestră, care aspiră una spre cealaltă ca în vechile mituri româneşti în care Cerul se logodea cu Pamântul („Mioriţa”).

Iar cunoscutul filozof şi savant francez Blaise Pascal interpretează astfel : Trestie gânditoare – Omul nu este decât o trestie, cea mai fragilă din natură: dar este o trestie gânditoare. Nu e nevoie ca universul întreg să se înverşuneze împotriva lui pentru a-l zdrobi. Un abur, o picătură de apă sunt de ajuns pentru a-l ucide. Dar chiar dacă universul întreg l-ar zdrobi, omul tot ar fi mai nobil decât cel care-l ucide, pentru că el ştie că moare şi e conştient de avantajul pe care universul îl are faţă de el, din faptul că acesta nu ştie nimic. Toată demnitatea noastră stă în gândir… Nimic nu este mai important pentru un om decât starea sa. Nimic nu este mai de temut pentru el decât veşnicia

Elevii au rămas impresionați meditativ, fiindcă din ceea ce cunoșteau ei, poemul Luceafărul nu este alt ceva decât o poveste de dragoste, excluzând orice urmă de filozofie existențială, cosmogonie, metafizică etc. După cele auzite vor continua dezbaterea în sala de clasă împreună cu profesoara și dacă va fi nevoie ne vom întâlni din nou cu Miroslava Metleaeva pentru o înțelegere completă.

Laisa Arseni. Maiestru în artă, bibliotecar

Un gând despre “Cosmogonia luceafărului eminescian

  1. Pingback: Познаем тайны поэмы Лучафэрул | Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir" din Chisinau

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s