Mihai Eminescu și… științele exacte  

                              Motto:  Există un negustor în natură: electricitatea, dar el nu ia nimic pentru sine. Ceea ce produce într-un loc, el restituie în alt loc integral.

   Mihai Eminescu (Mss.2258, f.214)

           Capture30Pe lângă preocupările literare, Mihai Eminescu a arătat un interes deosebit pentru filosofie, sociologie, istorie şi muzică. La Viena şi la Berlin a audiat cursuri de drept administrativ, economie politică şi statistică, anatomie şi fiziologie, fizică şi chimie ş.a. Mai puţin cunoscute şi evidenţiate sunt preocupările Poetului pentru ştiinţele exacte, opera sa fiind impregnată de nenumărate dovezi în acest sens. De altfel, se poate afirma că în literatura română este singurul creator care a încercat să-şi fundamenteze pe baze ştiinţifice, propriul program literar.

           În manuscrisele eminesciene sunt relevate nume de oameni de ştiinţă precum Galilei, Newton, Watt sau Bernoulli, dar şi expresii matematice ale unor legi fizice şi observaţii fizice asupra calorimetriei, a căldurii corpurilor, a forţei centrifuge etc. În aceste însemnări, Mihai Eminescu folosea deseori modalităţi de expresie specifice poeziei sau ilustra o idee ştiinţifică într-o formă lirică.

           În anul 1993 a apărut la Editura Academiei Române volumul al XV-lea din Operele lui Mihai Eminescu, sub îngrijirea lui Petru Creţia şi Dimitrie Vatamaniuc [3]. Aici găsim expuneri teoretice, comentarii şi reflecţii ale Poetului cu privire la matematică, astronomie, fizică, ştiinţele naturii, ş.a., care atestă interferenţe şi complementaritate între ştiinţă şi artă.

        Despre importanţa şi rolul ştiinţelor Mihai Eminescu menţiona: Ştiinţa cere legi şi anume de-o generalitate atât de sigură, încât să nu fie excepţie. Aflându-se acestea, armonia şi ordinea intră în locul haosului şi suntem siliţi în orice ramură a ştiinţei să vedem în efecte urmările naturale ale unor cauze determinate şi să ne aşteptăm la întoarcerea unor efecte egale, când constatăm cauze egale [2/Mss.2264, f.337].

        O paralelă între ştiinţă şi cultură, evidenţiază după Mihai Eminescu, următoarele: Ştiinţa cere complexitatea volumului, ca să zic aşa, şi în deosebi cere de la fiecare din discipolii săi conştiinţa exactă, complectă, promptă şi reprezentarea în fiece moment a acestui volum întreg în toate părţile sale până la extrema membrare elementară a fiecărei părţi; la cultură însă, pe acelaşi teren, nu se cere atâta complecţiune a volumului, cât numai claritate asupra cuprinsului ei intern; nu ştirea complectă şi totdeauna prezentă a tuturor minuţiozităţilor, ci numai priceperea lor [2/Mss.2264, f.337].

         Este cu adevărat surprinzătoare argumentarea temeinică a opiniei Poetului privind îmbinarea celor două componente ale oricărei ştiinţe – teoria şi practica: Ultima ţintă a oricărei ştiinţe nu e fireşte despărţirea,ci împreunarea laturei speculative cu cea empirică. Însă pe drumul acesta o despărţire a lucrului, după cum ne-nvaţă istoria, e neapărată că între părţi nu numai că nu există un raport inamic, ci din contră, unul cât se poate de îndatoritor; şi acest raport iar se câştigă prin aceea cum că despărţirea lucrului nu are loc decât obiectiv în productele ştiinţei, iar nu subiectiv în producţii şi autorii lor; din contră, fiecare, care e activ, or pe partea teoretică, or pe cea empirică, să cunoască şi să priceapă şi celelalte lature, unul să fie capabil şi pregătit de-a reîncepe principiile, celălalt materialul, productivi însă nu pot fi oamenii de o capacitate de termen mediu decât numai într-o direcţiune. De aceea atât izolarea în privinţa receptivităţii cât şi apucarea pe altă direcţiune în privinţa productivităţii vor produce numai neclaritate şi necomplecţiune a ştiinţei” [2/Mss.2258, f.183].  şi folositoare, dacă ea se manipulează cu precauţiune. Această manipulare precaută se ajunge cu deosebire prin aceea, cum

Fragment preluat: http://gandulanonimului.ro/?p=886

     Ing. dipl. Ovidiu ŢUŢUIANU

 Cercul Scriitorilor Ingineri din AGIR

 Selecţie: Harti Vera

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s