Talentul – un dar de la Dumnezeu

Cine sunt în lumea asta? / Întrebare fără sens, / N-a răspuns la ea Socrate, / Pe el cine l-a-nțeles? (…) M-am născut dintr-o iubire / O suflare-s pe pământ. / Am găsit răspunsul, Doamne! / – Sunt un Suflet, Suflet sunt! (…)

            De mai mult timp la Centrul Academic Internațional Eminescu își desfășoară activitatea un serviciu pentru utilizatorii bibliotecii întitulat „Ne chemă muza”, care presupune o relație specială între muzică și literatură, două muze care merg mână în mână secole la rând. Serviciul dat îşi propune să informeze, să educe gustul estetic, nivelul de cultură literară şi muzicală al participanților, formându-le abilităţi de organizare corectă a timpului liber.

           Scopul Salonului literar-muzical „Ne chemă Muza” este cunoaşterea personalităţilor de referinţă din domeniul literaturii și muzicii naţionale; a artiştilor consacraţi, dar şi artiştilor în devenire, care fac primii paşi în literatură sau muzică, care aştern primele vibraţii ale sufletului pe hârtie, or portativ. Încercăm să promovăm personalități remarcabile din lumea artei muzicale şi a cuvântului, dar și să identificăm şi să promovăm tinere talente, creând o punte între generații.

De această dată avem o invitată mai specială, care tot mai insistent se înscrie în Patrimoniul Culturii Naționale din Moldova și România, Artista emerită doamna Maria Stoianov, împreună cu invitatele ei, sora Luminița Stoianov, artistă emerită, nedespărțită de cobza sa și o tânără de doar 14 ani, elevă în cl. a VII-a la Școala de Arte din Strășeni, Daniela Pleșca, o româncuță cu chip îngeresc, coborâtă din portretele lui Nicolae Grigorescu, o frumusețe fizică și interioară, înzestrată cu mult har, o artistă în devenire, care prevestește un mare viitor. Maria Stoianov a venit   să-și împărtășească realizările cu tinerii de la Centrul de Excelență în Energetică și Electronică, specialitățile, metrologie și certificare a producției și automatizarea proceselor tehnologice, insoțiți de șefa bibliotecii, doamna Ludmila Popescu și doamna Oxana Anincov,  bibliotecară și cu artiștii în devenire de la catedrele: Instrumente populare, Canto Academic și Canto popular de la Centrul de Excelență în Educația Muzicală „Ștefan Neaga”, însoțiți de profesoara de engleză, doamna Veronica Cozma.

Mircea Cărtărescu spunea: „una din rădăcinile poeziei este muzica”, iar un alt autor, Denis Gabor susține:  „Poezia este ciupirea coardelor inimii şi realizarea muzicii cu ele”. Așadar, cântecul este un poem pus pe muzică, iar muzica este felul divin de a spune inimii lucruri frumoase şi poetice, poezia este muzica sufletului şi, mai presus de toate, a sufletelor mari şi sensibile, altfel spus, muzica este limba pasiunii.

Moderatoarea întâlnirii, doamna Larisa Arseni, Maestru în artă o prezintă cu drag pe invitata întâlnirii.

            Maria Stoianov, fire sociabilă, vorbăreaţă, veselă, foarte artistică, cu multă verticalitate şi demnitate. Om înzestrat cu har şi talent, o  doamnă pe care o cunosc de mai mulţi ani, încă pe când studia vioara la Colegiul Republican de Muzică „Ştefan Neaga”, Catedra Instrumente Populare. Astăzi, pe lângă faptul că este interpretă-instrumentistă, mânuind cu virtuozitate vioara, este interpretă de muzică populară şi cantautor, își cântă creaţiile proprii. Doamna Maria Stoaianov este compozitoare, având în palmarez mai mult de 300 de piese muzicale, cântate de interpreţi de pe ambele maluri ale Prutului. Are șase CD-uri de muzică populară şi uşoară, două cărţi de poezie: „Şi îngerii ca omul plâng” (Lansată în 2008) „Trandafiri în trei culori”şi cea de a doua apărută în 2011 „Gânduri ţesute în suflet”. Deţinătoare a titlului onorific Artistă emerită din Moldova. A făcut mai multe serate de creaţie: „Trandafiri în trei culori”, „Au înflorit cireşii, dragul meu”, practic în fiecare an, înainte de ziua nașterii sale, organizează spectacole în diferite săli de concert din Chișinău.

Colaborează cu mai mulţi interpreţi de la noi: Ion Suruceanu, Olga Ciolacu, Ana Puică, Cristina Scarlat, Angela Marta (Iaşi), fraţii Irina şi Anatol Bivol, Maria Ţărnă, Cezara şi mulţi alţii.

            Se vorbeşte prin târg că, cunoscuta violonistă, compozitoare şi textieră  doamna Maria Stoianov este la mare căutare. O caută artiştii de la noi şi cei din România, şi că mulţi ar vrea să-i interpreteze melodiile, dar nu toţi au norocul  să colaboreze cu domnia sa, fiindcă dânsa nu scrie pentru oricine. Are anumite criterii de selectare, anumite cerinţe faţă de cei cu care colaborează.

Intervine moderatoarea: este minunat şi frumos când avem prilejul să ne întâlnim pe viu cu un artist polivalent. Să-l cunoaştem şi să-i adresăm întrebări să discutăm cu domnia sa de la egal la egal.

Ce înseamnă muzica pentru artista Maria Stoianov și când a simțit primii fiori a acestui minunat har. Invitata își amintește că, fiind copilă cam de 4 anișori spunea cu fermitate că va fi artistă.

Maria Stoianov își începe discursul cu o poezie, scrisă de Mihai Eminescu, fiindcă este firesc să reciți din opera acestui geniu poetic, aflându-te  în incinta unei biblioteci care-i poartă numele: Ce suflet trist mi-au dăruit / Părinţii din părinți, / C-au încăput numai în el / Atâtea suferinți. / Ce suflet trist şi fără rost / Şi din ce lut inert, /  Că după-atâtea amăgiri / Mai speră în deşert. / Cum nu se simte blestemat / Să ducă-n veci nevoi / O valuri, ale sfintei mări / Luaţi-mă cu voi. / Ce suflet trist    mi-au dăruit / Părinţii din părinţi. / C-au încăput numai în el / Atâtea suferinţi  (M.Eminescu)

Cum a ajuns Maria Stoianov la poezie și dacă a făcut ceva în mod special ca să ajungă la aceste performanțe?

„Nu încerc să-mi fac din poezie o a doua profesie, nu vreau să ating, în nici un fel, sensibilitatea profesioniştilor în literatură, dar nici pe a cea a admiratorilor mei fideli. Nu vin cu pretenţia de a fi în atenţia criticii literare, sunt, şi rămân, muzician, autor de muzică şi text, pentru sufletele sensibile ca şi sufletul meu…”, iar versurile ce urmează vin să confirme spusele invitatei. Pentru tine-n lume-s toate, /Pentru tine zbor în vis, / Chiar dacă nu   ti-aş fi dragă / Pentru tine eu am scris. Pe hârtie-aştern ce mă frământă, / Cred că Dumnezeu m-a înzestrat. / Scriu, că pot iubi şi sunt iubită, / Scriu, crezând că scriu cu-adevărat”.

            Maria Stoianov este mai mult pe drumuri decât acasă: turnee, spectacole, colaborări. Spre exemplu: cu grupul folcloric „Etnos” a cutreerat întreaga Românie, aducând în vizor folclorul basarabean. Cu formația „Ștefan Vodă” colaborează foarte intens până în prezent și întreprinde numeroase turnee, cutreerând România Mare, în anul Centenarului Marii Uniri în special.

            Un roman e ca un arcuş de vioară, iar corpul ei de rezonanţă e precum sufletul unui cititor. Știm că Maria Stoianov în prezent continuă să lucreze asupra romanului de dragoste, despre istoria vieții unei femei de la16 până la 100 de ani, vrea să afle și apoi să descrie cum e dragostea la o sută de ani. Am  cunoscut-o și la postul de radio „Vocea Basarabiei”, în postura de moderatoare a emisiunii „Suflet de artist”, la care am fost invitată și eu de mai multe ori.

Că e un om înzestrat cu har şi talent – fapt evident. Realiizările pe tărâmul artistic vorbesc despre o muncă asiduă şi permanentă. Întreaga-i carieră și activitate pe tărâmul culturii naționale vorbește despre o persoană completă și polivalentă.

Muzicianul și artista Maria Stoianov crede că e de datoria unui artist adevărat, care vrea să dăinuie în timp, să  identifice şi să promoveze tinere talente și acest crez a devenit încă o pasiune a invitatei noastre. „Îmi slujesc ţara cu armele mele: pana și  vioara”, susține dânsa. Dacă pot ajuta un tânăr cu adevărat talentat și cu mare dorință de a sluji muzicii, atunci o fac cu dăruire, contribuind din plin la formarea lui ca personalitate artistică. Astăzi sunt producătorul acestei tinere, pe nume Daniela Pleșca, care îmi dă speranțe mari în devenire.

Ne propun spre audiție mai multe creații, ca să ne demonstreze, că vorbele sunt îmbrăcate în fapte.

Astfel, ne-a fost prezentat un program artistic muzical-literar de toată splendoarea, care a creat momente de tristețe, melancolie, dar și bucurie nemărginită pentru acest frumos meleag, care mustește de talente veritabile. Câteva titluri: Inimă le știi pe toate; La căsuța cea cu oale; Cătinel mai cătinel; Să vii puiule, să vii; Viața mea; Of, inima me; M-am născut dintr-o iubire; Tuc, Tuc; Tu erai; Mergele; Bădiță, de la miori; Cine sunt în lumea asta?; Meditație („Meditez la frunza în cădere, / Meditez la iarba ce-a–nverzit, / Meditez la gândul în tăcere, / Meditez la cine l-a simțit. / Meditez cum toate sunt făcute, / Meditez  ce-i bine și ce-i rău, / Meditez la inima tăcută, / Meditez, chiar dacă-mi este greu. / Meditez la naștere, la moarte, / Meditez, cântând cuvinte-alese, /Meditez, atât doar, cât se poate, / Meditez, ca de nimic să nu-mi mai pese”). O poezie și un cântec simplu și profund, care cred, atinge strunele sufletului celui mai dur om. Cântecul de final, fiind „Unire , frați, unire”

Liliana Cernăuțeanu în adnotarea sa la volumul de poezii și cântece „Și îngerii ca omul plâng, Iar gândurile mi-s țesute-n suflet” scrie următoarele: „Cu talent şi vocaţie, ea, Maria Stoianov, creionează pe hârtie, ca pictorul pe pânză, acest ţesut prin care respirăm, dorim, zâmbim… de ce nu şi plângem. Plângem din iubire, din tristeţe, din bucurie…

            Dragostea în fond este tema esenţială în poezia ei. Trăieşte scriind şi cântând, ştie să găsească suflu şi fier în fiecare cuvânt, care constituie atuul trăirilor sale. Fiecărui text, poezie îi conferă multă căldură, o întreagă dialectică esenţială, nepretenţioasă, trăită aievea în acest moment, cu aducere aminte şi cuminţenie.

            Creaţia textierei Maria Stoianov este rodul unui efort remarcabil şi, totodată, expresia unei sensibilităţi lirice exemplare.

            Cu prezenţă caldă feminină, cu tendinţe îndelungate, cu suflet de om încrezător în viitor, romantică prin excelenţă, dincolo de talent şi personalitate este o magiciană a modulaţiilor, a orchestraţiilor (…)”

E de menționat că a fost cu adevărat o întâlnire de suflet și pentru suflet. Tinerii au rămas profund impresionați de cele văzute și auzite. Întotdeauna ne bucurăm în urma unor astfel de întâlniri, deoarece ele nu numai că sensibilizează sufletul, dar îi îndeamnă pe participanți să mai revină la bibliotecă și să mai cunoască și alte personalități. Echipa Centrului Eminescu în persoana doamnei director Elena Dabija le-a mulțumit tuturor participanților, le-a vorbit despre importanța lecturii și a bibliotecii. Am trăit o zi plină de emoții pozitive și frumoasă prin cromatica ei.

Larisa Arseni, Maestru în artă, bibliotecar.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s