Liceenii de la LT „Liviu Rebreanu” discută cu autorul despre romanul „Universuri paralele”

Cartea care merită citită nu e cea care gândește pentru tine, ci cartea care te face să gândești. Astfel, cărțile care te ajută cel mai mult sunt cele care te fac să gândești  cel mai mult. Cel mai greu înveți atunci când citești cărți ușoare, însă o carte extraordinară care vine de la un gânditor remarcabil este o corabie a gândirii, plină până la refuz cu adevăr și frumusețe. De aceea, toți acei ce au acces la o bibliotecă, la cărți, sunt oameni mai buni decât alții, mai fortificați, mai pregătiți, iar durerile îi ating mai puțin și nefericirile trec mai repede. Asta credem noi, cei care propagăm și promovăm cărțile și scriitorii.

Constatăm cu nostalgie, că Programului de lectură  „Chișinăul citește”, inaugurat de Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”,  ediția a XV-a a ajuns la final. Pentru Centrul Academic Internațional Eminescu a fost o ediție productivă, având o evoluție constantă, astfel, fiind un frumos îndemn la lectură pentru toate categoriile de vârstă.

 Au fost organizate mai multe întâlniri cu liceenii, gimnaziștii și elevii claselor primare de la LT „Mihai Eminescu”, LT „Nicolae Iorga”, LT „Mircea cel Bătrân”, LT „Liviu Rebreanu”, cu autorii incluși în concurs, Mircea Grecu – Jana Grecu cu cele cinci povești terapeutice cu titlul „Ursulețul Marmi”, Marcel Gherman cu romanul „Universuri paralele” și romanul Mihaelei Perciun „Cenușa rece”.

Când terminăm de citit o carte bună și când întoarcem ultima pagină ne simțim ca și cum am pierdut un prieten. Această senzație am avut-o la ultima întâlnire cu scriitorul, eseistul, criticul de film, muzicianul, cel care și-a așternut proza pe portativ, îmbrăcând-o în haina notelor muzicale, autor al proiectului Megatone, care abordează genurile tehno, ambient experimental, industrial noise și muzica clasică de film.

E de menționat că Marcel Gherman face parte din Discografia Megatone care include un album realizat în colaborare cu scriitorul de science-ficțion japonez Kenji Siratori și o piesă selectată în cadrul proiectului 60X60. Internațional Mix al Fundației Vox Novus din New York, proiect prezentat de Oxford și Cambridje.

 Pentru realizările sale devine membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, membru al Uniunii Scriitorilor din România și membru al PEN Clubului Moldova.

Are publicate mai multe volume: „Cartea viselor” (de povestiri fantastice, apărută în 2011, Editura Arc), „Generația Matrix” (eseuri, în 2013), „Cer albastru deasupra Arcadiei” (un roman SF pentru adolescenţi cu elemente de fantasy şi space (spațiu), în 2014, Editura Prut).

A fost menționat și cu premii literare: Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru anul 2011 („Cartea viselor”), etc.

În prezent activează la revista Sud Est Cultural, colaborează concomitent cu revista Contrafort, unde susține rubricile permanente Bref și Trenduri.

Dragostea pentru lectură i-a fost cultivată de mic, în familie. S-a născut printre cărți, iar părinții au avut grijă ca el să le îndrăgească. Întrebat când și-a așternut primele gânduri pe hârtie, răspunde promt, că la vârsta de 15 ani  a început să scrie în presa periodică, reușind să publice peste o sută de articole și eseuri. În aceiași perioadă își începe activitatea la Radio Moldova, între anii 1994-2003, realizând emisiuni de muzică electronică.

Programul de lectură „Chișinăul citește” de anul acesta include volumul semnat de Marcel Gherman Grecu „Universuri paralele”.

Moderatoarea întâlnirii dna Larisa Arseni, l-a întrebat, ce sentimente l-au încercat atunci, când a aflat că va participa la acest concurs. Marcel Gherman răspunde emoționat – am trăit sentimente de mândrie, curiozitate, dar și de mare responsabilitate în fața unei experiențe de comunicare cu tinerii, acestea spunea dânsul la prima noastră întâlnire, acum însă, susține că cel mai greu nu este scrisul, dar aceste dezbateri, schimb de opinii, să auzi cum cititorul îți analizează munca, te apreciază, îți vorbește pe șleau despre cartea ta, etc. Aceasta este o experiență unică, care te incurajează să mergi mai departe, dar te pune și pe gânduri.

Volumul despre care vorbim în cele ce urmează este „Universuri paralele” care face parte din literatura de SF.

Marcel Gherman le povestește tinerilor amănunțit romanul: din ce izvoare s-a inspirat, cât de multă literatură de genul SF a citit, despre principiile de structurare a romanului, cum ar fi: diversitatea, complexitatea și densitatea, despre tehnicile utilizate, adică intertextualismul, romanul modular și pastișarea (imitația) unor stiluri literare din diverse epoci,  trezind, astfel, uimirea elevilor la cele auzite, la erudiția acestui tânăr scriitor, la faptul cât de multe cunoștințe posedă și  le știe fundamental.

Tinerii au lecturat romanul, recunoscând, că nu a fost chiar simplu de înțeles. Complexitatea de evenimente, densitatea mesajului și diversitatea de personaje i-a făcut să revină de mai multe ori la unele pagini. Le-a vorbit despre revistele „Sud Est” și „Contrafort”, reviste în care sunt publicate majoritatea aparițiilor noi în literatura română de pe ambele maluri ale Prutului, specificând că „Sud Est” este cea mai bună revistă de literatură din tot spațiul românesc.

Fiind un bun cunoscător al limbii engleze, scriitorul le-a povestit elevilor despre un autor american de literatură SF,  H.P. Lovecraft, (lucrarea „Azathoth”), din care a tradus recent și a publicat în revista „Contrafort”, pe nume Howard Phillips Lovecraft (1890-1937), care este recunoscut drept unul dintre cei mai influenți prozatori americani. Ficțiunile sale ce se scriu în genurile fantastic și horror au inspirat personalități precum Jorge Luis Borges, Ray Bradbury, Stephen King, Michel Houellebecq, artistul plastic H. R. Giger și scenaristul Dan O,Bannon (Alien). Prozele acestui autor de mare talent, pe care Jean Cocteanu le-a calificat ca „net superioare celor ale lui Edgar Poe”, își au ca temă comună sentimentul de groază în fața imensității universului (…). (Marcel Gherman, revista „Contrafort, nr. 1-2 , ianuarie-februarie 2018, paj. 20).

Revenind la romanul „Universuri paralele” elevii i-au adresat mai multe întrebări: ce țin de activitatea dânsului și de romanul discutat. Spre exemplu: Ce romane a citit pentru a se inspira să scrie? Cum a creat sau ce l-a inspirat să dea aceste nume personajelor? În carte este menționat că Virakanga este una dintre lumile preferate ale autorului, de ce? (Toderici Magdalena). În capitolul „Virakanga” ați folosit fraza de salut: „Ashanti Ur–Makapac”, această frază ați preluat-o din cultura lingvistică musulmană? (Dumitrița Bicherschi). Autorul răspunde afirmativ. Personajul feminin, Ada Janessen, a fost cea aleasă  să salveze lumea Stark datorită intuiției feminine? Dumneavoastră credeți în intuiția femenină? (Rodica Mereacre). În capitolul „Extruvins”, de ce ați îmbinat fantastical cu istoria, anume în momentul când personajul trece de la acele zece zile de fantastic la trei decenii cu neo-catolici? De ce în cartea dumneavoastră „Universuri paralele” ați îmbinat fantastical cu reacții chimice, spre exemplu: râuri cu mercur, respire natriu (Crina Rotaru). Proza basarabeană va putea ajunge la nivelul  genului SF a lui Bradbury și fantesy a lui Tolhien și Martin? Nu exclud, dar mai avem mult de muncit… De ce în „Testamentul împăratului Nirgalia”, dumneavoastră ați scris astfel, de parcă Sargon încă de la început nu ar fi avut șansa să aibă un altfel de destin? Am fi vrut mai multe personaje femenine cu un character bogat și puternic? (Paula Popov), Încă multe și diverse întrebări i-au adresat elevii scriitorului. El le-a răspuns cu multă amabilitate, amănunțit și accesibil. S-a încins o adevărată dezbatere, de la egal la egal. Pe elevi îi interesa orice amănunt, iar autorul le explica, relevând noi nuanțe. Marcel Gherman crede într-un viitor optimist, cu certitudine, lumea nu va dispare niciodată susține dânsul, se vor schimba anumite lucruri, dar viața va exista veșnic”.

Din spusele scriitorului conchidem, că trebuie să ne cunoaștem trecutul, pentru că istoria poate fi reversibilă, putem pierde tot ce am dobândit în timp și s-o luam de la începuturi.

Marcel Gherman le vorbește despre importanța lecturii. Îi îndeamnă să citească, pentru că, lectura ne ajută să învățăm limba, să gândim corect, să devenim personalități superioare, buni profesioniști, care în viitor vor aduce mari beneficii societății noastre, cei care nu citesc devin niște retardați mintal, devin niște nesimțiți, transformând nesimțirea într-un sistem. O societate marcată la nivel sistemic de nesimțire, riscă să cadă exact ca Imperiul Roman. Citind veți deveni niște oameni superiori calitativ.

Marcel Gherman, fiind și muzician, le-a vorbit despre importanța  muzicii în formarea spirituală a omului. Dânsul susține că muzica lui este o ilustrare a prozei sale în diverse melodii. Unele melodii l-ea interpretat la pian, altele au servit ca fundal în procesul discuției, creând în același timp o atmosferă cosmică, cu senzații de plutire în universuri paralele. Tinerii l-au ascultat cu multă atenție, au rămas profund impresionați de erudiția și cursivitatea limbajului cu care operează scriitorul.

 Echipa Centrului Eminescu a rămas la fel de impresionată de această întâlnire, urându-i autorului noi cărți, noi concursuri și mari succese pe tărâmul creației. Astfel concluzionăm, că să citești cărți bune este ca și cum ai purta o conversație cu cei mai de seamă oameni ai secolelor trecute,  fiindcă o carte din bibliotecă ţine la fel de mult ca o casă, pentru sute de ani.  A fost o întâlnire de suflet și pentru suflet.

Larisa Arseni, Maestru în artă, bibliotecar

 

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s