Mihaela Perciun – în dialog cu cititorii romanului „Cenușă rece”

     „A învăța să citești este ca și cum ai aprinde un foc. Fiecare silabă e o scânteie” (Victor Hugo)

Programul de lectură „Chișinăul citește” inițiat de Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”, acum 15 ani adună de la un an la altul tot mai mulți cititori, dornici de a se asocia cu frumosul lecturii. Ne bucurăm că avem prilejul și favoarea să cunoaștem noi oameni de Condei, ce stăpânesc minunat Cuvântul. Scriitori, care se abat de la șablonul deja cunoscut și instalat în literatura națională. Sunt abordate teme noi, unele chiar inexistente până acum în literatura autohtonă, sugerate de viață și lumea în care trăim, tratate cu multă seriozitate și originalitate.

Invitata noastră de astăzi la Centrul Academic Internațional Eminescu este scriitoarea Mihaela Perciun, autoare de proză scurtă și romane, piese de teatru, care are la activ publicate mai multe cărți, la edituri de dincoace și dincolo de Prut, unele proze sunt traduse în limba engleză, franceză, cehă, azeră etc.

La întâlnire cu autoarea au venit elevii claselor a VII-a și a X-a de la LT „Nicolae Iorga”, îndrumați și însoțiți de profesoara de limba și literatura română, doamna Stela Vîrlan, Svetlana Mancaș, profesoară de educație tehnologică și bibliotecara liceului doamna Eugenia Stamatin.

          Vom discuta romanul  „Cenușă rece” (un titlu care te îndeamnă din prima să-l citești). Mai mulți cercetători în domeniul literaturii din Republica Moldova   au vorbit foarte frumos despre scriitoarea Mihaela Perciun și cărțile domniei sale. Iată câteva nume:  Vladimir Beșleagă, Ana Bantoș, Maria Șleahtițchi și alții. O scriitoare consacrată, o bună prietenă a Centrului Academic Internațional Eminescu, colegă de condei, scriitoarea Claudia Partole în articolul „Mihaela Perciun în două ipostaze”,  mărturisește, că ultimul timp îi vin  prieteni adevărați prin Cuvânt. Astfel a descoperit-o pe Mihaela Perciun – printre cuvinte. După ce a citit câteva nuvele în revista „Contrafort”, a rămas plăcut surprinsă. Intrigată, a căutat și a lecturat și alte lucrări cum ar fi: „Printre vagoane”, „Printre bărbați” – cărți în care a surprins un picaj, o cădere a noastră, sociala și morală prezentată aproape alegoric și plastic, într-un limbaj care redă viața veridică, nemachiată, adică înfățișează realitatea pură, deoarece prototipii personajelor se regăsesc în vremurile noastre.

Mihaela Perciun s-a născută în 1957, în raionul Rezina, despre copilărie nu-și amintește prea multe. Este doctor în biologie și își privește personajele și în acest aspect, însă, dorința nestăvilită de a scrie a urmărit-o mereu. A debutat cu proză scurtă în 2003, mai scrie romane și piese de teatru.

Romanul „Cenușa rece”, pus în discuție la „Chișinăul citește”, mai întâi intră pe piața editorială din România. Structurat în trei texte mari, întitulate: „Cenușa rece„ (care ține 3 zile, atât durează înmormântarea); „Degetele” (30 de ani, în care autoarea ne întoarce în timp la tinerețele Antoniței) și „Străinii” (o zi), dar unite toate într-un fir epic.

          Moderatoarea întâlnirii doamna Larisa Arseni îi oferă cuvântul autoarei, adresându-i întrebarea: De ce „Cenușa rece”, acest titlu cu o semnificație profund filozofică, originală, care poate fi înțeleasă de cititori absolut diferit. Doamna Perciun explică: „Mirosul de cenușă rece m-a urmărit întotdeauna, atunci când vedeam în satele noastre, mulțimea de case părăsite, în sobele cărora cenușa s-a răcit demult”.

Elevii sunt curioși să afle, despre ce este totuși această carte, structurată neobișnuit și dozată în timp la fel de neobișnuit. După ce criterii scriitoarea a ales numele personajelor? De ce fetița, bunica căreia a decedat nu are nume? „O adolescentă din Moldova, fără tată și cu mama plecată de mult timp peste hotare, are un singur sprijin pe lume – pe bunica ei. Aceasta moare și fata, se vede nevoită să-i organizeze înmormântarea după toate datinile și rigorile satului. Singurele ajutoare vin de la vecini, dar în curând se dovedește, că aceștea nu sunt atât de binevoitori pe cât par”. Scriitoarea   le vorbește despre înmormântări la moldoveni, subliniind  ca sunt haioase. Bunica fetei a făcut un atac de cord nu foarte grav, de ce medii n-au salvat-o? Aflând că are 70 de ani medicul i-a răspuns fetei cinic la telefon, păi a trăit destul. Medicii, spre regret, nu întotdeauna au o atitudine adecvată… Doamna Mihaela Perciun le explică elevilor despre ce este cartea și de ce a construit-o astfel: „Fata nu avea nume, fiindcă nimeni nu o băga în seamă, ea împărțea pomenile după cum îi spuneau vecinii, care urmăreau să se pricopsească cu ceva de pe urma acestei înmormântări. Ce simțea fata, ce era în sufletul ei nu interesa pe nimeni”.

Eleva Mihaela Gorgan întreabă: „Ați avut în viața dumneavoastră întâmplări asemănătoare cu cele din viața fetei (nepoatei), pentru că am simțit o notă de afecțiune și eliberare sufletească în modul de-a vă exprima? Autoarea răspunde cu drag: „Cu siguranță am trecut prin astfel de experiență, ritualul înmormântărilor și am fost profund revoltată de obiceiurile care uneori sunt exhaustive, și care au drept scop extragerea a cât mai mult profit de pe seama celor care suferă. Astfel, am avut drept scop să fac cunoscute aceste detalii publicului larg, în special tinerilor”.

În urma lecturii romanului, ce-ați prelua pentru voi, îi întreabă moderatoarea? În ce moment al lecturi v-ați regăsit?

Aceeași Mihaela Gorgan răspunde: „M-a marcat necesitatea oamenilor de a fi acceptați de societate și de a fi în limitele normelor, fenomen reflectat de dragostea profundă dintre Antonița și Tudor, dar care nu s-a putut materializa în fericire din cauza prejudecăților. Această carte m-a învățat să fiu eu însumi, să nu mă las condusă de prejudecăți și să acționez într-un mod care mă va face fericită, fără a lua în considerație părerile celorlalți, pentru că, după cum spune un proverb popular: „Gura sacului o poți lega, a lumii, însă, niciodată”. Cu siguranță, trebuie să acționăm delicat, în așa fel, încât să nu incomodăm persoanele care ne înconjoară”.

Autoarea discută în continuare cu elevii despre al doilea text „Degetele”, care face o retrospectivă în tinerețele Antoniței, intrând   într-o poveste de dragoste cu  tot genul de încurcături, care se vor amplifica în ultimul text, care vine să le unească pe celelalte două, comentând o istorie care cuprinde trei generații de femei. Astfel pornește istoria a trei generații de femei, marcată de trădări și obstacole neașteptate. Bunica, mama și fiica sunt legate cu un fir invizibil de un bărbat aparent străin, care se dovedește a fi înger și demon pentru destinul lor. Emoționant, cu mult umor negru, „Cenușa rece” spune povestea unei familii  destrămate ai cărei membri caută cu disperare sa se regăsească.

Scriitoarea le explică cu mult drag elevilor, bucurându-se în același timp că tinerii au citit romanul și l-au înțeles. Apoi i-a îndemnat să citească mult, ar fi bine câte zece pagini, în fiecare seară, susține dânsa,. Le-a vorbit despre pasiunea de a citi pe care o are din copilărie, despre cărțile pe care le citește acum și care o ajută să-și scrie cărțile proprii.

Le recomandă chiar și niște autori din cei moderni, pe care ar fi bine să-i citească. Elevii își fac notițe.

Într-un final elevii au rămas impresionați de subiectul romanului „Cenușa rece”, de dialogul consistent și interesant, sugerându-i doamnei Perciun unele idei și motive pentru alte cărți, dăruindu-i florile recunoștinței pentru frumoasa întâlnire.

Scriitoarea susține că este foarte benefic acest Program de lectură, elevii au prilejul în mod organizat să dialogheze cu autori noi, să  se îmbogățească cu noi lecturi.

Echipa Centrului Eminescu susține acest proiect și depune toate eforturile pentru propagarea lecturii și a noilor apariții editoriale, atrăgând tot mai mulți cititorii prin activitățile cultural-artistice organizate.

Larisa Arseni, Maestru în artă, bibliotecar.

 

 

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s