Basarabenii și tragedia exodului

Imediat după ocuparea Basarabiei și Bucovinei de Nord, regimul sovietic a dezlănțuit teroarea deportărilor, represiunile și maltratările ca mijloc de intimidare, înfricoșare a populației. Într-o singură noapte, din 12-13 iunie 1941  la indicaţia regimului comunist sovietic, din Basarabia şi nordul Bucovinei au fost ridicate de la casele lor şi duşi în Siberia şi Kazahstan 29. 839 de persoane. Din acest total,doar în RSS Moldovenească au fost ridicate 18. 392 persoane – 4507 „capi de familie” arestaţi (4342 din considerente politice şi 165 cu dosare penale) şi 13. 885 persoane deportate. În gări, cei arestaţi de familii şi încărcaţi în eşaloane speciale. Ajunşi în lagăre, aceştia au fost supuşi unor represii dure, mulţi fiind condamnaţi la pedeapsa capitală. Deportarea s-a făcut cu vagoane de vite (pentru Chişinău au fost repartizate1. 315 vagoane, iar pentru Cernăuţi 340 vagoane). În GULAG, la acea dată, din RSSM se aflau 22.648 de persoane. În urma unei hotărâri a Biroului Politic al CC al PC al URSS (nr.1290-467 cc din 6 aprilie 1949), din Basarabia  în perioada 6-7 iulie 1949 au fost deportate în Kazahstan, Asia Centrală şi Siberia 11. 293 de familii – 35. 796 persoane. 7. 620 de familii au fost considerate „chiaburi”, iar celelalte acuzate de „colaborare cu fascistii”, de „apartenenţă la partidele burgheze româneşti sau la secte religioase ilegale”. Acestor „deportaţi pe vecie” li s-au confiscat averile şi li s-a interzis să-şi ia cu ei bunuri materiale. Acţiunea a început la ora 04. 00 şi s-a încheiat la ora 20.00 în aceeaşi zi. Au fost arestate şi deportate în Siberia 723 de familii, respectiv, 2. 617 persoane în aprilie 1951. Deportarea s-a făcut în două eşaloane, cu vagoanele care au ajuns la destinaţie la 13-14 aprilie 1951. Pe drum s-au născut câţiva copii şi au murit mai multe persoane bolnave. Între anii 1948-1960, 196 mii de basarabeni au fost recrutaţi şi trimişi la lucrările de desţelenire a stepelor Kazahstanului. În această perioada au apărut mai multe lucrări artistice în care au fost oglindite calvarurile deportărilor, suferințele oamenilor nevinovați.

Vă invităm să descoperiți trecutul neamului nostru prin aceste documente inedite:

Pirogan Vadim Ștefan. Cu gîndul la tine, Basarabia mea : din mărturiile unui vinovat fără vină… / Vadim Ștefan Pirogan. – Chişinău : Ed. encicl. „Gheorghe Asachi”, 1995. – 264 p.

342d0e74c6355f62246c0fe6177d52ddEste o carte de memorii, o carte-document, al cărei autor, Vadim Ștefan Pirogan, cu „cinci ani de Siberie și încă patruzeci trăiți (de nevoie) tot printre străini”, încearcă să „depună o mărturie, după o jumătate de veac” pentru ca urmașii noștri, generațiile tinere să știe, să cunoască tristul, durerosul „adevăr pe care l-am văzut și prin care am trecut”…

În afară de viața „sinistrelor colonii” sibiriene, cititorul va găsi în acest volum multe amănunte interesante necunoscute pînă acuma, despre Basarabia interbelică.

Pirogan, Vadim Ștefan. Pe drumurile pribegiei / Vadim Ștefan Pirogan. – Chișinău, 1999. – 308 p.

81bff8f4_57KecESkoxV6c_10001Memoriile, scrise într-o limbă domoală ne transpun într-o lume a unui imperiu care în zvârcolirea lui de balaur a mistuit nu numai destinul unor persoane particulare, ci a ruinat sorțile unor generații întregi. Autorul mărturisește totul ce a văzut din momentul când a scăpat din Gulag și până în epoca socialismului dezvoltat. Pentru istorie însemnările lui sunt deosebit de prețioase, deoarece din detalii, din nuanțe se poate reconstitui acel portret sumbru al unui mare număr de basarabeni cărora le-a fost dat să trăiască acea mare tragedie și să devină pelerini…

Drăgan Gleb. Deportaţii : Tragedii basarabene / Gleb Drăgan: Bucureşti : Albatros, 1992. –  211 p.

coperta-cc483rc5a3ii-deportac5a3ii-tragedii-basarabene-de-gleb-drc483ganDespre tragedia deportărilor,  prof. Gleb Dragan a scris o carte cu durere și talent, având titlul „Deportatii – Tragedii basarabene”, publicata în anul 1991 la editura Albatros, bazata pe fapte reale povestite de parintii sai. Dupa ocuparea Basarabiei de trupele sovietice, in familia Dragan s-au produs evenimente dramatice. Tatal, mama si fratele sau au fost ridicati de la domiciliul lor si deportati. Tatal, Haralambie, a fost dus in lagarul de exterminare Ivedel unde a stat timp de 8 ani; mama a fost mutata ca deportata in mai multe lagare din regiunea Omsc, in apropiere de Cercul Polar. Unica lor vina a fost faptul ca erau invățători români. Sora mai mica, Valentina, a ramas în grija studentului Gleb Dragan, refugiat la Timișoara… 

Olaru-Cemîrtan, Viorica. Deportările din Basarabia / Viorica Olaru-Cemîrtan : 1940-1941, 1944-1956 . –  Pontos, Chişinău, 2013. –  548 p. 

c2eaba2defabea9e4cc1d2822b03663fLucrarea monografică prezintă o analiză de documente, dar și mărturii ale zeci de persoane care au trecut prin experiența tragică a deportărilor odată cu ocupația sovietică după cel de-al doilea război mondial.

Este primul studiu complex privind cele trei mari valuri de deportări din Basarabia, semnat de istoricul Viorica Olaru-Cemârtan. Pe baza unor documente istorice inedite din Arhiva Naţională, din Arhivele de la Moscova și mărturii orale ale victimelor deportărilor staliniste, studiul monografic „Deportările din Basarabia” 1940-1941, 1944-1956, scoate în relief realitatea acelor evenimente și soarta tragică pe care au avut-o de înfruntat zeci de mii de români basarabeni odată cu ocuparea sovietică a Basarabiei.

Pasat, Valeriu. Calvarul : Documentarul deportărilor de pe teritoriul RSS Moldoveneşti : 1940-1950 / Valeriu Pasat ; AŞM. Inst. de Istorie: Chișinău : Rosspen, 2006. –  456 p. : il. 

 Valeriu_Pasat__Calvarul_Documentarul_deportarilor_de_pe_teritoriul_RSS_MoldovenePe măsura investigării unor importante documente de arhivă, până nu demult inaccesibile studiului, cercetările autorului urmăresc drumul dramatic al celor trei deportări de pe teritoriul RSS Moldovenesti in perioada anilor 1940-1950, regăsindu-le în conjuncție cu evenimentele care s-au desfășurat în întreaga Uniune Sovietică și, în special, în regiunile ei de vest. Investigarea actelor politico-diplomatice și de stat ale epocii staliniste prin prisma unui popor mic, situat la rascrucea unor mari confruntări de forțe și interese adverse, prezintă un interes deosebit atât pentru cercetători, cît și pentru cercul larg de cititori, cartea găsindu-și un loc aparte în hronicul istoriografiei contemporane.

Vasiliev, Boris. Stalin mi-a furat copilăria / Boris Vasiliev ; pref. Nicolae Dabija. – Chişinău : Baştina-RADOG, 2010. – 480 p. : foto

18386802._UY630_SR1200,630_Boris Vasiliev, profesor din Sărătenii Vechi, Telenești. A fost arestat pe când avea câțiva anișori, când a fost trimis în Siberia. Când a mai crescut, a fugit din taiga, revenind la casa părintească. Boris Vasiliev are un destin incredibil. Autorul spune: Am scris această carte lăcrimând, dezgropând acea mare tragedie, al cărei martor am fost eu, – copil de țăran de pe plaiul orheian – când Basarabia a fost ruptă de la sânul României Mari și răstignită…Cartea-document Stalin mi-a furat copilăria e despre genocidul copiilor basarabeni, ucraineni, ruși, evrei, bulgari, comis în gulagul comunist.

Cemârtan-Spânu, Margareta. Romanul vieții mele (Lupii 2) / Margareta Cemârtan-Spânu. – Chişinău : S.n., 2015. – 334 p. 

lupii 2Margareta Spânu-Cemârtan la numai doi ani neîmpliniți își pierde mama. În 1945 îi este arestat bunelul Grigore Spânu. El este dus la închisoarea de la Briceva, Dondușeni, și acolo e omorât de bolșevici pentru că sa plâns că președintele sovietului sătesc i-a ars toate icoanele.

În 1949 este deportată în Siberia, împreună cu bunica Sofia, tatăl și fratele Emil. Rezistă ca prin minune în condiții inhumane cei șapte ani și se întoarce în satul natal în 1956 cu numai patru clase în loc de șapte.

Serebrean, Oleg. Cântecul mării: roman / Oleg Serebrean. – Chişinău: Cartier, 2011. – 392 p.

500557Romanul Cântecul Mării a apărut la editura Cartier, iar pagina de debut a acestui roman găzduieşte următorul mesaj: „Dedic această carte sutelor de mii de bucovineni şi basarabeni care au trecut prin calvarul exodului din anii 1940 şi-n mod special, amintirii bunelului meu, Petru, fost secretar al primăriei din Hădărăuţi, Guvernământul Bucovinei, refugiat în Banat şi străbuneilor mei, Alexandra şi Dumitru, deportaţi în Siberia”.
De menţionat, că Oleg Serebrian a uimit pe mulţi din cunoscătorii lucrărilor sale precedente cu această recentă lucrare care ”abundă de fapte şi împrejurări istorice”. Caracterizat de criticul literar Mircea Ciobanu, drept ”un scriitor de o corectitudine politică înspăimântătoare”, autorul ţine cu adevărat să aducă la cunoştinţa cititorilor săi că graţie anume caracterului său foarte responsabil, a vrut să fie într-atât de atent la detalii, încât chiar a căutat în calendarul anului 1940, ca ziua de 28 iunie, care în roman e zi de studiu, să nu fie cumva zi de duminică. Un roman, aşadar, în care totul coincide istoric, totul e corect. Cântecul mării, acest roman cu aer de tangou, ne prezintă pe fundalul evenimentelor din 1944 istoria dragostei palpitante şi încordate dintre Marta şi Filip Skawronski. Este şi o manieră de a scoate în evidenţă o tragedie istorică, cea de la finele celui de-al Doilea Război Mondial în Bucovina, la venirea trupelor sovietice.

Vangheli, Spiridon. Copii în cătuşele Siberiei / Spiridon Vangheli. – Chişinău : Ed. „Guguţă”, 2013. – 56 p.         

eac6e183e6c166fc01e53072287052c7029bd98fDragă copile, am scris această carte cu sufletul sfâşiat de durere. De ce am scris-o? Ca să arăt cât de crunt a fost regimul totalitar? Nu numai. Am vrut să-i vezi pe compatrioţii noştri în altă lumină. Ei au rămas Oameni în cele mai straşnice împrejurări.
Adu-ţi aminte de fierarul care a ales moartea, dar a desferecat fereastra ca să nu se înăbuşe copiii în vagon.
Adu-ţi aminte de mătuşa Vasilica: ea a cerut să i se dea un termen dublu de închisoare, numai să nu rămână Olguţa fără mamă.
Dar tatăl Olguţei? El a riscat să apere un om în lagăr şi ce moarte groaznică a avut!
Adevăraţi eroi tăcuţi ai neamului…
De la ei, până şi de la copiii lor, avem a învăţa vrednicia şi să nu ne trădăm aproapele, cum nu l-au trădat ei, să nu ne jucăm cu idealul de neam şi să nu-L trădăm pe Dumnezeu! Spiridon Vangheli.

Dabija, Nicolae. Tema pentru acasă: roman / Nicolae Dabija. – Iași: Princeps Edit, 2009. – 315 p. 

dabija„Tema pentru acasă” de Nicolae Dabija a apărut la editura Princeps, Iaşi, în anul 2009.  Subiectul cărții abordează drama deportărilor basarabeni, umiliți în regimul comunist pentru că gândeau altfel Acțiunea romanului este plasată înainte de venirea sovieticilor în 1940. Eroii romanului sunt Mihai Ulmu profesor şi Maria Răzeșu, elevă.  Profesorul Ulmu este arestat în timpul lecției de limba română, pentru că şi-a asumat vina de a arunca portretul lui Stalin după catedră şi este numit duşman al poporului.

Înainte ca să încheie lecția profesorul lasă elevilor săi o temă pentru acasă. Întrebarea „ A fi om în viață este o artă sau un destin?…” Răspunsul îl află după 13 ani de închisoare,chin, înjosire, calvar și pierderea persoanelor dragi în Siberia…

 

 

 

 

 

 

         

 

 

 

 

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s