„Negru și Roșu” de Val Butnaru : o Golgotă a basarabenilor

Ambiguitatea evenimentelor din societatea în care trăim ne duce la ideea că lunecăm încet-încet spre un hău pe care îl simțim deja cu tălpile. În romanul „Negru și Roșu”, Val Butnaru ne arată această mișcare dintr-o perspectivă a trecutului, prezentului, trasându-ne viitorul, prin prisma cadrului politic și social, dar și a relațiilor interumane. Romanul „Negru și Roșu” apare la Editura „Litera”, în 2016 și are parte de o frumoasă lansare la Uniunea Scriitorilor din Moldova. Prin decizia unui juriu select Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” a decis să-l includă în Programul de lectură „Chișinăul citește”, ajuns deja la a XIV-a ediție.

Centrul Academic Internațional Eminescu și-a planificat mai multe întâlniri, prezentări, dezbateri cu cititorii pe marginea acestui roman, un roman care are la bază câteva evenimente importante din istoria noastră, dar nu poate fi considerat unul istoric – e un joc al caracterelor, al culorilor, al numelor care ne configurează ca națiune.

Orice carte nou apărută trezește interes cititorului și pentru a o înțelege mai bine noi, bibliotecarii îi provocăm pe tineri mai întâi s-o lectureze. Elevii claselor a XI-a și a XII-a de la Liceul Teoretic „Nicolae Iorga”, îndrumați de profesoara de limba și literatura română Adriana Suciu și de bibliotecara liceului, Eugenia Stamatin au citit romanul, și-au formulat mai multe întrebări, dar și opinii, înainte de a se întâlni cu autorul.

Doamna Eugenia a prezentat oaspeții, oferindu-i mai întâi cuvântul doamnei Larisa Arseni, bibliotecar la Centrul Academic Internațional Eminescu.

În scurta sa prezentare dna Arseni subliniază: Val Butnaru – scriitor basarabean, jurnalist, dramaturg, publicist, analist politic, un mare patriot al neamului, un spirit civic pronunțat până la durere. Membru al mai multor uniuni de creație: Uniunea Scriitorilor din Moldova; Uniunea Scriitorilor din România; Uniunea Jurnaliștilor din Moldova; Uniunea Teatrală din Moldova. Moderator de emisiuni la televiziunea Jurlal TV: „Cabinetul din umbră” și „Cealaltă Basarabie”. O personalitate deloc neglijabilă în Cultura Națională, care este în miezul evenimentelor ce se derulează în țară, dânsul încearcând să ne ajute, pe mulți dintre noi să le înțelegem…

Doamna Arseni îi oferă cuvântul scriitorului Val Butnaru, nu înainte de-ai adresa câteva întrebări: Ce motive, au stat la baza romanului, realitatea în care trăim, căutarea unor răspunsuri, sau căutarea unor     soluții? Personajele din roman sunt prototipi ai societății noastre care reprezintă trecutul, prezentul sau viitorul? Care sunt mai numeroși, dar și mai periculoși pentru evoluția noastră ca țară și neam (sfinții, ucigașii, victimile, disidenții sau conformiștii? Cum credeți, dacă politicienii de astăzi ar citi romanul, l-ar înțelege corect? Ar schimba mesajul romanului ceva în mentalitatea lor? Dacă da, ce? Dacă nu, de ce? Romanul seamănă izbitor cu realitatea pe care o traversăm, este o alegorie sau un adevăr? Cine suntem noi în Republica Moldova, o etnie, un neam, un popor, sau o națiune?

Despre toate acestea vom discuta pe parcurs ne asigură scriitorul, domnul Butnaru povestește că zilele acestea la Editura „Arc”, i-a apărut un roman nou, intitulat: „Misterioasa dispariție a lui Teo Neamțul” (despre șirul de trădări…), care face parte din trilogia unificată de aceeași temă. Toate cărțile mele, susține autorul sunt despre basarabeni. Primul roman „Cartea nomazilor (2010); „Negru și Roșu” (2016) și cea mai sus numită. Am pornit de la un eseu „Decalogul basarabeanului bleg”(elevii se uită mirați), da – nu avem demnitate, nu ne mai cunoaștem valorile, nu mai știm care ne este limba maternă, cine suntem ca neam, care ne sunt originile, punem preț doar pe bani și putere, suntem ca o plastilină moale din care se poate modela orice.

Romanul „Negru și Roșu”, ne transpune într-un realism magic, într-o poveste a patru generații, care–și urmează destinul istoric. Cei patru prieteni se numesc: Negru, Roșu, Albu, Galben. Cartea  povestește viața  lor, cu istorii extraordinare și incredibile, relatate într-un mod neordinar și original, folosind o tehnică netradițională, (îi întreabă pe elevi, dacă au citit romanele lui Camil Petrescu). Structura cărții, în care capitolele se succed haotic, este explicată chiar de unul dintre personajele romanului: „Iată de ce am să-ți dau un sfat: după ce ai să termini de scris, tipărește fiecare capitol pe foi aparte, apoi pune foile într-un bol mare și amestecă-le bine. După asta, răstoarnă totul la podea și adună, filă cu filă, fără să tragi cu ochiul. Ordinea în care le vei ridica de jos trebuie să devină ordinea în care se vor succede capitolele în cartea ta. Așa e corect să fie. Așa trebuie să arate o carte de amintiri. Incoerentă, ilogică, absurdă. Asta va fi o adevărată construcție a cărții. Ca amintirile care se perindă în mintea noastră, într-o ordine greu de înțeles și mai greu de explicat.”

Ce rol are simbolistica culorilor și a fenomenelor naturii, întreabă cineva din elevi. Este o teorie întreagă a culorilor. Culorile îi caracterizează pe oameni, ele simbolizează anumite stări, caractere etc., cititorul întradevăr călătorește printr-un șir de simboluri, metafore, realități fantastice, este servit cu istorii de dragoste, îmbibate cu stereotipuri și ură interetnică și religioasă; istorii despre deportări și desidență sovietică, povești de iubire, drame trădări; filosofări despre viață și Dumnezeu, despre Liberul Arbitru și Timp, despre cum trecutul este influențat de viitor. Mult Goethe și… fizică cuantică. De unde aveți cunoștințe atât de vaste în materie de fizică, întreabă un alt elev. Sunt două modalități de a cunoaște, or ești un erudit, or furi anumite idei, eu fac parte din a doua categorie, în roman fizica are un caracter filozofic mai mult decît fizic. Savanții susțin că viitorul este determinat de trecut, iar omul își face propria alegere.

Romanul, deși, se lecturează ușor nu este atât de ușor de înțeles, mărturisesc elevii. Evenimentele derulate te poartă prin viețile personajelor, începând de la străbuni până în viitorul ce urmează să vină, la un moment dat devii complice la tot ce se întâmplă între ei, la relațiile lor bizare și uneori greu de înțeles, prea subtil.

Moderatoarea intervine, romanul „Negru și Roșu” este un gen de  „Golgotă a basarabenilor”, un roman care scoate în evidență mai multe probleme, în prim-plan fiind libertatea, după care urmează moartea sufletului mutilat și dureroasa despărțire de sine (de Dumnezeu). Liberul Arbitru înțeles ca un comportament uman pus în raport cu determinismul științific și social, constrângerile – psihică și fizică și consecințele acestora asupra destinelor umane, ura și răzbunarea, iubirea supusă convențiilor…

Elevii se dau cu părerea, în roman autorul se pare că depășește cadrul social-politic, punând în discuție probleme de natură filozofică: relațiile „om realitate imediată / lumi imaginare / lumea de peste Deal („O realitate, dacă nu este observată, nu există, și dacă e așa înseamnă că nu există prezent, trecut și viitor”)”, „trecut – viitor” (Viitorul determină trecutul nostru), „suflet – corp” (Sufletul e viitorul, corpul e trecutul, Liberul Arbitru nu mai există!). Vorbind despre secătura sufletului, una de actualitate, una definitorie a personajului Roșu: „Cănd moare Dumnezeu în suflete, oamenii inventeză metafore ca să-i înlocuiască lipsa, inventează povești profane ca să acopere golul din deșertul bântuit de vânturi și praf”. Analizând din punct de vedere literar, timpul și spațiul în care are loc acțiunea ne dăm seama că tot ce se întâmplă este controlat de El” („El sunt pretutindeni”), unde totul este posibil: deportări în Siberia, internarea forțată la ospiciu a disidenților și transformarea lor în legume, împușcarea din simplul motiv că acestora „El” nu le place cum gândesc alții etc. Este vorba de o perioadă în care s-a crezut prea mult și greșit (constată un personaj din roman) că „viața e o metaforă”, „că lupta contrariilor dintre Faust și Mefisto duce la armonia lumii”, „că se poate înhăma ziua de mâine la căruța clipei de ieri”… De fapt este vorba de un „model” de comportament social și individual, determinat de cadrul politic și social care nu se va schimba atât timp cât va exista această constrângere fizică și psihică, atîta timp cât unii inși de-alde Furtună, credincioși partidului, vor rămâne stăpâni pe „Institut” și nimeni nu le va putea spune nici un cuvânt. Această epocă caracterizată sub aspect temporal și raportată la un spațiu moral specific, este cea a unei lumi foarte diverse ca vârstă (străbunici-străbunice, bunici-bunice, tați, mame, feciori, fiice, minori, generații întregi) și categorie socială, (un scriitor, un poet, un cămătar, savanți, artiști, intelectuali, oameni ai străzii, un călugăr, doctori etc.), ca tipologie umană: trăsături caracteristice (sfinți, ucigași, victime, disidenți, conformiști).

Un moment extrem de important în roman este cel ce se referă la relațiile dintre personaje (oameni), este problema responsabilității sau iresponsabilității pentru acțiunile proprii, responsabilitatea presupunând doi factori esențiali: control și înțelegere (sau lipsa de control și înțelegere când e vorba de iresponsabilitate). Spre exemplu: comportamentul dinastiei Negru, care n-a cedat niciodată în fața Roșilor, al lui Solomon Leibovitz, al Idei Leibovitz și al tuturor personajelor din roman, așadar fiecare se comportă conform Liberului său Arbitru. Luarea unor decizii, conform liberei alegeri, cât și privarea, prin constrângere, de dreptul de a decide independent au consecințe grave pentru majoritatea personajelor. Acestea fiind spuse trebuie să incite cititorul la lectura romanului.

Romanul evocă două linii de subiect, două realități, care în multe momente se suprapun, se intersectează, cea din trecut contribuind, în mare măsură, la construirea și definirea celei prezente.

O altă perspectivă din care poate fi interpretat romanul „Negru și Roșu” este cea alegorică. Este un vis la un viitor cu o societate pură, o societate a bunei înțelegeri dintre oameni, în care Liberul Arbitru este văzut ca un atribut al sufletului sau al minții, aflat în afara lumii materiale și a legilor strâmbe care o guvernează, iar acest liber arbitru va veghea mereu asupra obțiunilor pe care și le va asuma fiecare trăitor în viața lui.

 Discuția romanului poate continua încă, se pare că elevii au pătruns mesajul romanului, ajutați de profesori, dar și de viața pe care o trăim și o simțim pe propria piele.

În concluzie înțelegem că romanul „Negru și Roșu” scris de Val Butnaru este o vădită „ilustrare” a perioadei care o traversăm, lipsită de orice temei rațional și moral, pentru că „El” sunt peste tot, determinând destinele umane.

Eleva clasei a XII-a, Sandra Guștiuc în opinia sa despre roman a menționat următoarele: „Romanul Negru și Roșu e o revelație, o trezire la realitate, realitate în care ne dăm bine seama că nu suntem stăpâni pe propriul destin, așa cum ne place să credem. E un roman care te absoarbe și nu te lasă din suspans niciun moment. Structura originală a romanului te impune uneori să recitești câteva pagini sau să revii la un capitol deja lecturat pentru a face legătura dintre evenimente”.

Întâlnirea cu Val Butnaru și romanul său „Negru și Roșu” a fost una foarte productivă, interesantă, de cunoaștere a unor concepții mature și reale, despre cine suntem, cum trăim, unde mergem și unde vom ajunge… A fost o discuție sinceră, deschisă, de la egal la egal.

Larisa Arseni, Maestru în artă, colaboratoare la

Centrul Academic Internațional Eminescu.

.

Anunțuri

2 gânduri despre “„Negru și Roșu” de Val Butnaru : o Golgotă a basarabenilor

  1. citul

    Era cazul ca vorbitoarea sa citeze autorul studiului critic al dlui Schiopu. Or tot ce este scris mai sus este luat din Literatura si arta, articol semnat de acest exeget. Nu e bine!

    Apreciază

  2. Pingback: Val Butnaru, scriitor basarabean, dramaturg, analist politic, publicist… – Astăzi cititor, mâine lider

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s